Evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale integrați în școala de masă se face diferit față de evaluarea standard, punând accent pe nevoile individuale ale copilului, pe progresul personal și pe adaptarea procesului educațional.
Stabilirea criteriilor de evaluare diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) integrați în școala de masă se face în funcție de nevoile, capacitățile și obiectivele individuale ale fiecărui copil. Ele ar trebui formulate într-un Plan Educațional Personalizat (PEP) sau adaptare curriculară și ar trebui să se axeze pe progres, funcționalitate și autonomie, nu pe performanță academică standardizată.
Situația actuală în România
Cu toate că există câteva reglementări cu privire la o evaluare adaptată acestea nu se referă la stabilirea unor criterii de performanță sau standarde individuale de evaluare. În România nu există nici standarde naționale de evaluare pentru elevii fără CES. În afară de asta, evaluarea la școală, se face exclusiv cu note.
În lipsa acestor standarde naționale fiecare profesor le folosește pe ale sale și astfel avem standarde de evaluare diferite.
În ce privește CES practicile sunt și mai diverse:
- se folosesc aceleași standarde pentru toți elevii
- se stabilește arbitrar un prag de trecere (standard pentru nota 5)
- se stabilește pragul de trecere / minimal pentru elevii normali ca cel maximal pentru elevi cu CES
- se folosesc aceleași teste pentru toți elevii
- se acordă elevului cu CES din oficiu 5 puncte pentru fiecare notă
Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește aspecte generale privind evaluarea fără să facă referire în vreun fel la CES.
Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării adaptate și CES sunt de o calitate îndoielnică.
Metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare
Această metodologie este anexă la OMEN nr. 3124/20.01.2017. Se referă la procedurile de evaluare adecvate pentru depistarea tulburărilor de învățare (art. 1), dar stabilește și instrumentele compensatorii, măsurile de dispensare, evaluare adaptată, în funcţie de simptomatologia copiilor cu TSI (în anexa 2 la anexa OMEN). Găsim și un chestionar de screening la anexa 1 la aceiasi anexa OMEN. În plus, metodologia, vorbește și de tipul de intervenție pentru asigurarea învățării individualizate și personalizate în cazul TSI.
Câteva observații la acest celebru ordin:
- omite dispraxia din TSI, diagostic care lipsește aproape cu desăvârșire în România cu toate că la nivel global este ca frecvență a doua TSI după dislexie.
- metodologia este în practică aplicată pentru fiecare copil cu CES cu toate că documentul se referă doar la TSI
- nu face referire în niciun fel la standarde de evaluare sau la stabilirea acestora
Cu toate aceste ciudățenii metodologia stabilește că evaluarea adaptată este:
- o diferenţiere care se realizează la nivelul practicilor de evaluare pedagogică a elevilor, pentru a răspunde cerinţelor educaţionale speciale ale acestora.
- realizată la mai multe niveluri:
- de la flexibilitatea pedagogică la acomodarea şi modificarea de substanţă a conţinutului evaluării, niveluri care se vor stabili în urma unei evaluări a nevoilor educaţionale speciale ale elevului:
- adaptarea evaluării, în raport cu nivelul la care se produce, poate fi realizată de către cadrul didactic de la clasă (dacă este vorba de flexibilitate pedagogică sau adaptare) sau
- de către echipa multidisciplinară care se ocupă de caz (prin intermediul unui plan educaţional personalizat – PEP).
- de la flexibilitatea pedagogică la acomodarea şi modificarea de substanţă a conţinutului evaluării, niveluri care se vor stabili în urma unei evaluări a nevoilor educaţionale speciale ale elevului:
- evaluarea adaptată se face în raport cu gradul de severitate al TSI, cu gradul de afectare a unei abilităţi sau a mai multor abilităţi şcolare.
O să mă refer mai jos la cele două tipuri:
- evaluarea flexibilă și
- evaluarea modificată substanțial
Afirmația din art. 6 ”Elevii afectați de tulburările de învățare pot dobândi competențele generale și specifice prevăzute de curriculumul național.” este discutabilă și în niciun caz nu poate fi extrapolată la toate tulburările și la toți elevii cu CES.
Evaluarea flexibilă
Evaluarea flexibilă în școală, în contextul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), este o abordare centrată pe copil, care presupune adaptarea conținutului, formei, duratei și scopului evaluării pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevului. Ea se îndepărtează de modelul clasic, rigid („aceleași cerințe pentru toți”), și urmărește progresul, nu performanța comparativă.
Evaluarea flexibilă este o metodă de evaluare care se adaptează la particularitățile fiecărui elev, permițând exprimarea competențelor într-un mod accesibil și relevant pentru acesta.
Elevii cu CES nu pot fi evaluați eficient prin metode clasice (teste scrise, oral), ci au nevoie de adaptări și alternative care să le reflecte real potențialul. Conceptul de „reasonable accommodations” (adaptări rezonabile) este recunoscut și garantat în toate politicile educaționale incluzive.
Adaptarea se realizează în mai multe feluri:
1. Adaptarea formei de evaluare
Adaptarea formei evaluării pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) este necesară pentru că acești copii au moduri diferite de a procesa, înțelege și exprima informația. Forma evaluării (scris, oral, desen, proiect, demonstrație, itemi cu răspuns unic sau multiplu, colaje sau prezentări vizuale, softuri digitale asistive etc.) trebuie să fie accesibilă și funcțională pentru fiecare copil, astfel încât evaluarea să reflecte ce știe cu adevărat, nu ce NU poate face din cauza dificultății sale:
- răspunsuri orale în loc de scrise
- lucrări practice, proiecte, desene, portofolii
- folosirea suporturilor vizuale, audio sau digitale
Forma evaluării trebuie adaptată nevoilor, nu invers. Adaptarea formei nu înseamnă „favorizare”, ci respectarea dreptului copilului de a arăta ce știe, în modul în care poate comunica cel mai bine.
Exemple de adaptare a formei de evaluare
🟦 Limba și Literatura Română
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Scriere compunere de 10 enunțuri | Povestire orală pe baza unor imagini sau scrierea a 3 enunțuri cu sprijin vizual |
| Dictare clasică | Dictare pe propoziții scurte, cu pauze și suport audio |
| Citirea unui text la prima vedere | Citire cu sprijin (font mărit, silabisire), posibil răspunsuri la întrebări oral sau prin desen |
🟨 Matematică
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Test scris cu exerciții complexe | Exerciții separate, cu suport vizual sau manipulativ (fișe colorate, obiecte) |
| Probleme cu mai multe cerințe | Probleme simplificate, cu o singură cerință, formulate clar, în pași evidențiați |
| Evaluare scrisă în grup mare | Evaluare individuală, verbală sau prin demonstrație practică |
🟩 Științe ale Naturii
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Test cu răspuns scris | Răspunsuri orale sau cu alegere din imagini, completare de fișe cu sprijin |
| Redactare definiții | Asociere imagine – cuvânt, completare cu cuvinte oferite într-un „banc de termeni” |
| Desenare schemă a unui organ | Colorare/recunoaștere părți dintr-un desen oferit |
🟫 Istorie
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Răspuns scris la întrebări despre un eveniment | Alegere răspunsuri din 2–3 variante, sau formulare orală, ghidată |
| Crearea unei cronologii | Aranjare de imagini în ordine, cu explicații minime |
| Test scris de 45 min | Interviu oral scurt, cu pauze, sau completare de fișă vizuală (eveniment – imagine – persoană) |
🟪 Geografie
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Descriere a reliefului unei regiuni | Răspunsuri ghidate vizual (imagini cu munți, dealuri etc.) |
| Localizare pe hartă | Exercițiu practic cu hărți simplificate, colorate, cu elemente evidențiate |
| Test scris cu definiții | Fișă cu imagini și completare cuvânt lipsă; exercițiu de potrivire |
🟨 Educație civică / Socială
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Redactare eseu „Cum îmi ajut colegii” | Povestire orală sau prin benzi desenate / fișe ilustrate |
| Răspuns scris la întrebări morale | Alegere între două variante corecte („Ce este bine?”, „Ce este greșit?”), susținere cu exemplu personal |
🟧 Educație plastică / Muzicală
| Situație clasică | Adaptare pentru CES |
|---|---|
| Desen liber cu temă | Desen pe contur oferit sau completare de colaj din elemente date |
| Interpretare melodie vocal | Ascultare activă și răspuns non-verbal (apreciere prin gest, desen sau alegerea emoției transmise) |
| Recunoașterea notelor | Exercițiu cu notele colorate, exerciții tactile sau sonore simple |
2. Adaptarea conținutului
Simplificarea și esențializarea evaluării pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) înseamnă adaptarea conținutului evaluat, astfel încât acesta: să fie mai accesibil, să reflecte obiectivele esențiale ale învățării, să permită copilului să demonstreze ce poate face efectiv, fără a fi blocat de detalii sau cerințe nerealiste pentru nivelul său.
- reducerea cantității de informație prin simplificare (accesibilizare, adaptarea formei și nivelului de dificultate) sau esențializare (păstrarea obiectivelor fundamentale, de bază)
- formulări mai simple și clare
- alegerea unor sarcini relevante și funcționale pentru copil
Adaptarea conținutului este o măsură de echitate, nu de „scădere a standardelor”, și se aplică doar acolo unde este necesar, conform Planului Educațional Personalizat (PEP).
Exemple de adaptare a conținutului
🟦 Limba română (clasa a III-a)
- Clasic: Scrie o compunere cu început, cuprins și încheiere, de 10 enunțuri.
- Esențializat și simplificat: Scrie 3 enunțuri despre o imagine, cu idei clare, chiar cu greșeli de ortografie.
🟨 Matematică (clasa a IV-a)
- Clasic: Rezolvă o problemă cu două operații, exprimată în două enunțuri.
- Esențializat: Recunoaște operația necesară (adunare sau scădere) și o aplică corect, într-un exercițiu ghidat vizual.
🟩 Istorie (clasa a V-a)
- Clasic: Redactează un text despre evenimentele de la 1 Decembrie 1918.
- Esențializat: Răspunde la întrebări scurte despre o imagine sau un text adaptat: „Cine a fost Regele Ferdinand?”
🟪 Științe (clasa a VI-a)
- Clasic: Explică procesul fotosintezei cu termeni științifici.
- Simplificat: Identifică în imagini ce are nevoie o plantă pentru a trăi.
3. Adaptarea timpului
Adaptarea timpului la evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) este necesară și justificată pedagogic și psihologic, pentru că: ritmul de procesare este diferit (de regulă mai lent), pot avea nevoie de nevoi de pauze frecvente din cauza oboselii fizice sau mentale, reduce stresul și anxietatea, timpul suplimentar permite aplicarea strategiilor compensatorii:
- prelungirea duratei evaluării
- împărțirea în mai multe sesiuni scurte
- pauze frecvente
Evaluarea în același interval de timp ca ceilalți nu reflectă corect ce știe copilul, ci doar cât de repede poate să răspundă. Mai mult timp oferă siguranță emoțională și posibilitatea de a demonstra ce știu cu adevărat. Adaptările consumă timp suplimentar, dar sunt esențiale pentru accesul real la sarcină. Adaptarea timpului pentru elevii cu CES este o condiție de bază a evaluării corecte.
Un copil care are nevoie de mai mult timp nu este mai puțin capabil, ci are nevoie de alt ritm pentru a-și exprima potențialul.
Exemple de adaptare a timpului
Iată câteva exemple concrete de adaptare a timpului la evaluare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), în funcție de dificultățile întâlnite cel mai des în școală. Adaptarea timpului nu înseamnă doar „mai mult timp”, ci gestionarea flexibilă a duratei, a momentului și a modului în care se desfășoară evaluarea, pentru a permite copilului să-și exprime cunoștințele în ritmul său.
1. Dislexie / Disgrafie
- Evaluare scrisă la limba română
- Elevul are dificultăți de decodare și scriere lentă.
- Adaptare: +30% timp suplimentar (ex. în loc de 30 min, 40 min); poate răspunde oral la unele cerințe.
- Lectură la prima vedere
- Adaptare: se oferă 5 minute de pregătire individuală înainte de citire; textul este tipărit cu font mare și spațiere generoasă.
2. ADHD / Tulburări de atenție
- Test grilă la istorie
- Elevul pierde rapid concentrarea și se grăbește.
- Adaptare: testul este împărțit în 2 secțiuni de câte 15 minute, cu o pauză de 5 minute între ele; primește un organizator vizual al pașilor de lucru.
- Evaluare la matematică
- Adaptare: timp suplimentar de 10–15 minute și posibilitatea de a lucra într-un colț liniștit, fără stimuli perturbatori.
3. Tulburări din spectrul autist (TSA)
- Evaluare la arte / științe
- Elevul se blochează dacă este presat de timp.
- Adaptare: timp deschis (fără limită strictă), profesorul anunță cu 5 minute înainte de final că evaluarea se apropie de încheiere.
- Evaluare orală
- Adaptare: se oferă timp de gândire (2–3 minute) și posibilitatea de a răspunde cu sprijin vizual (imagini, simboluri).
4. Deficiență intelectuală ușoară
- Evaluare la geografie
- Elevul are un ritm lent de prelucrare a cerințelor.
- Adaptare: timpul este dublat (ex. 20 min → 40 min); i se citesc cerințele pe rând, cu explicații scurte.
- Exerciții de completare
- Adaptare: elevul lucrează în două sesiuni scurte (10 min fiecare), separate de o pauză.
5. Deficiență motorie / boli cronice
- Evaluare scrisă la informatică
- Elevul scrie foarte lent la tastatură.
- Adaptare: timp extins cu 50% și pauză intermediară, pentru a evita oboseala fizică.
6. ADHD / Tulburări de atenție
- Evaluarea se face în două părți, în două zile consecutive
- Elevul susține evaluarea într-un moment special stabilit (de ex. în ora de sprijin)
- Elevul primește o pauză de 5–10 minute la fiecare 20–25 minute de lucru
Adaptarea timpului oferă șansa reală elevilor cu CES de a demonstra ce știu, fără să fie penalizați pentru ritmul propriu de învățare sau exprimare.
4. Adaptarea criteriilor de reușită
Adaptarea criteriilor de reușită în evaluarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) înseamnă stabilirea unor așteptări realiste și personalizate, în funcție de: nivelul de dezvoltare al copilului, obiectivele din Planul Educațional Personalizat (PEP), tipul de dificultate (cognitivă, senzorială, motrică, emoțional-comportamentală etc.), progresul propriu față de el însuși, nu față de standardele generale ale clasei:
- nu se cere „performanță comparabilă”, ci progres personal
- evaluarea ia în considerare efortul, implicarea și sprijinul necesar
Adaptarea criteriilor de reușită este o măsură pedagogică esențială în educația incluzivă și nu înseamnă „a coborâ ștacheta”, ci a o regla corect pentru fiecare copil.
Exemple de adaptare a criteriilor de reușită
🟦 Limba română (cls. a III-a)
| Competență vizată | Criteriu standard | Criteriu adaptat |
|---|---|---|
| Exprimare scrisă | Scrie o descriere de 10 propoziții | Scrie 3 propoziții corecte, cu sprijin vizual (imagini, cuvinte cheie) |
🟨 Matematică (cls. a IV-a)
| Competență vizată | Criteriu standard | Criteriu adaptat |
|---|---|---|
| Rezolvarea de probleme | Rezolvă o problemă cu două operații, justificând pașii | Rezolvă o problemă cu o singură operație, cu sprijin pentru înțelegerea cerinței |
🟩 Istorie (cls. a V-a)
| Competență vizată | Criteriu standard | Criteriu adaptat |
|---|---|---|
| Reproducerea informațiilor | Redă în scris evenimentele de la 1 Decembrie 1918 | Răspunde oral sau prin imagini la întrebări simple: „Cine a fost Regele?”, „Unde s-a întâmplat?” |
🟪 Comportament (PIP)
| Obiectiv PIP | Criteriu adaptat |
|---|---|
| Stă pe scaun și lucrează individual | Participă 10 minute fără a se ridica, cu pauze programate |
| Colaborează în perechi | Se implică activ într-o sarcină simplă alături de un coleg, cu sprijin verbal |
Evaluarea modificată substanțial
Cu toate că în ordinul 3124 se spune că evaluarea adaptată se face în raport cu gradul de severitate al TSI, cu gradul de afectare a unei abilităţi sau a mai multor abilităţi şcolare, nu este deloc clar dacă este permisă o evaluare modificată substanțial. Cele de mai jos sunt o interpretare personală, din punct de vedere psihopedagogic.
O evaluare modificată substanțial pentru un copil cu cerințe educaționale speciale (CES) la școală se face doar în situații bine determinate, când elevul nu poate accesa curriculumul național nici cu adaptări și are nevoie de conținuturi, obiective și standarde semnificativ simplificate.
Evaluarea modificată substanțial înseamnă că nu se mai urmăresc aceleași competențe ca la ceilalți elevi, ci există un curriculum personalizat, cu obiective funcționale și așteptări semnificativ reduse. Cât a existat Legea 1/2011 modificarea / eliminarea competențelor nu a fost permisă. Evaluarea modificată substanțial se aplică în următoarele situații:
1. Elevul are deficiență intelectuală moderată, severă sau profundă, și:
- nu poate învăța după curriculumul de masă,
- nu înțelege sarcini școlare standard,
- are nevoie de sarcini de viață practică, autonomie, comunicare funcțională.
2. Elevul are o tulburare neurologică severă (ex: TSA sever, polihandicap, encefalopatie infantilă etc.) și:
- interacționează foarte limitat cu mediul,
- învață prin rutine, repetiție, suport senzorial,
- are nevoie de obiective educaționale adaptate strict funcționalității lui.
Evaluarea modificată substanțial este o decizie oficială și colectivă, luată de:
- Echipa multidisciplinară:
- profesorul de sprijin,
- cadrul didactic de la clasă,
- psiholog/consilier școlar,
- părintele/tutorele legal.
- Pe baza raportului de evaluare complexă (emis de CJRAE/CMBRAE).
- Prin elaborarea PEP (Plan de Educație Personalizat) în care sunt menționate clar:
- nivelul de dezvoltare,
- obiectivele simplificate,
- forma de evaluare modificată.
EXEMPLU DE EVALUARE MODIFICATĂ SUBSTANȚIAL:
| Disciplină | Elev tipic | Elev cu CES – curriculum modificat |
|---|---|---|
| Matematică | Adunări și scăderi cu trecere peste ordin | Recunoaște cifrele până la 5 și adună obiecte concrete |
| Comunicare | Scrie o propoziție cu două părți de propoziție | Alege imaginea potrivită cuvântului rostit |
| Științe | Numește părțile corpului și funcțiile lor | Arată și denumește părți ale corpului pe sine |
| Educație civică | Enumeră reguli de comportament în grup | Recunoaște 2 reguli simple cu sprijin vizual: „Stau jos”, „Ridic mâna” |
Evaluarea modificată nu se aplică oricărui copil cu CES, ci doar acelora cu un nivel de dezvoltare substanțial diferit. Este diferită de evaluarea adaptată, care păstrează obiectivele curriculare, dar modifică forma, timpul sau criteriile.
Concluzii
Evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în România nu este reglementată clar nici măcar prin noua Lege a învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care consolidează cadrul legal pentru o educație incluzivă, echitabilă și personalizată.
Pentru CES evaluarea trebuie să fie adaptată sau modificată, NU identică pentru toți. Evaluarea ar trebui să fie făcută în funcție de PEP – Planul de Educație Personalizat și / sau de adaptările curriculare.
Comentează