În proiectul de program de guvernare ”Bolojan” una din priorități este nici mai mult nici mai puțin decât pilotarea și generalizarea unui program 8 – 17 la școală. Intențiile par nobile, dar cât de realist este un astfel de program în actualul context și ce ar trebui să facă elevii nouă ore la școală?
Ideea este mai veche și aparține USR. USR intenționa să introducă acest program în legea nouă a învățământului preuniversitar, dar proiectul a fost respins de Senat la vremea respectivă.
Modelul care se dezvoltă în Europa
Ideea de școală de la 8 la 17 în România pleacă de la modelul european „full-day school” – școală cu program extins, de dimineață până după-amiază – aproximativ 8:00 – 16:00/17:00. Modelul este practicat în mai multe țări europene, în special acolo unde se pune accent pe echilibrul între învățare, sprijin pentru familii și reducerea inegalităților sociale: Germania, Franța, Suedia, Finlanda, Spania, Portugalia. În Europa programul este gratuit pentru elevi, dar el costa bineînțeles bani.
USR a vrut să forțeze cu acest program învățarea într-un singur schimb și nici mai mult nici mai puțin să stopeze abandonul școlar și meditațiile. Actualul ministru pune full-day school in contextul creșterii normei de predare a cadrelor didactice și a celor 8 ore petrecute în școală, fără să explice ce înseamnă și fără să intre în detalii. Nu e de mirare că ideea a fost prost primită de profesori.
În țările europene care aplică un astfel de model obiectivele sunt mai realiste:
- reducerea inegalităților sociale prin oferirea tuturor elevilor a unei mese calde, a unor activități diverse, nu neapărat academice
- sprijin educațional celor care au nevoie – astfel se compensează lipsa de sprijin în familie, în special pentru copiii vulnerabili (din mediul rural, familii sărace, CES)
- reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional, prin timp suplimentar pentru învățare și recuperare, efectuarea temelor pentru acasă
- sprijin pentru părinții care lucrează
Germania
Conceptul de „Ganztagsschule” (școală întreaga zi) este tot mai răspândit. Copiii participă la ore până la ora 15:00–16:00. Dimineața se fac ore, apoi urmează masă la prânz, activități extrașcolare, sprijin la teme, dezvoltare personală. În anul 2023, peste 70% din elevi erau înscriși în școli care ofereau un program extins, dar nu toate programele sunt obligatorii.
Franța
Elevii din ciclul primar au școală de luni până vineri, cu pauză miercurea (sau zi scurtă). Timpul petrecut la școală este 8:30 – 16:30 cu o pauză mai lungă de masă. Programul poate include suport pentru teme, dar și activități culturale și sportive organizate de autoritățile locale.
Suedia
Toți elevii participă la ore și la programul după școală între 8:00 și 15:00–16:00. După ore, urmează „fritidshem” – un program educațional și recreativ, până la orele 17:00–18:00. Activitățile sunt gratuite sau subvenționate și includ joacă, sport, artă, educație socială.
Spania
În Spania există două modele:
- Jornada partida: școală doar dimineața
- Jornada continua: pauză mare la prânz, revenire la școală după-amiază
În multe regiuni, programul extins se aplică în școli publice, cu mese calde, activități extrașcolare și program până la ora 17:00.
Portugalia
Aproape toate școlile au program între 8:30 și 17:30, cu masă de prânz și activități diverse după amiaza: sprijin școlar, activități artistice și sportive, sau studiu asistat.
Finlanda
Clasele primare încep de obicei la 8:00 și pleacă la 12:00–14:00. După ore, mulți copii participă la un program educativ și recreativ de după-amiază.
Câteva concluzii
Modelul „full-day school” este destul de răspândit în Europa și nu înseamnă mai multe ore de predare. Programul poate include: sprijin individualizat, mese, ateliere artistice, educație fizică, civică, emoțională, timp de joacă supravegheat. Modelul presupune resurse suplimentare, financiare și umane. Profesorii de la clasă nu participă automat la tot programul, ci poate doar la ore remediale sau teme pentru acasă. Programul prelungit poate fi obositor pentru copii dacă nu este structurat bine.
Ce șanse are un program ”școală de la 8 la 17” în România?
O idee bună dacă …
Full-day school este o idee bună dacă programul este bine structurat și există un echilibru între învățare și relaxare. Nu înseamnă ca elevul să stea 9 ore în bancă. Sigur, te întrebi unde vor sta copiii în școlile românești care nu au o arhitectura adaptată la nevoile lor.
Modele din țări precum Finlanda, Franța sau Spania arată că acest program funcționează dacă: există pauze frecvente, dacă copilul are parte de activități variate (nu doar lecții) și dacă mediul este relaxant, nu obositor.
Modelul este o idee bună dacă vine în sprijinul familiilor ocupate. Programul extins poate fi o soluție bună pentru părinții care lucrează până la ora 17 / 18 și nu au cu cine lăsa copilul acasă.
Dacă se oferă sprijin educațional real după-amiaza copiii pot pleca cu temele făcute. La noi, în lipsa banilor, școală după școală înseamnă rezolvarea temelor pentru acasă și eventual o masă caldă servită pe bancă.
Masa caldă și sprijinul educațional, orele remediale pot reduce abandonul școlar. Este foarte discutabil dacă un astfel de program va face să dispară meditațiile.
Succesul mai este asigurat dacă programul nu este obligatoriu.
O idee proastă dacă …
Programul include doar ore remediale, meditații, pregătire pentru olimpiadă, ore de sprijin. Copilul obosește, se demotivează, nu mai are timp pentru joacă, mișcare sau creativitate. În lipsa banilor există riscul ca elevii să petreacă doar ore în plus în clasă.
Dacă nu există infrastructură și personal suficient programul are șanse să fie un eșec. Școlile din România, cu câteva excepții, nu au spații pentru masă, pentru odihnă sau activități relaxante. Personalul specializat lipsește sau este insuficient: psihologi, pedagogi sociali, animatori, profesori de sprijin.
Programul extins nu trebuie să înlocuiască relația cu familia, ci să o sprijine. Lipsa timpului liber acasă poate afecta atașamentul, echilibrul emoțional și identitatea copilului.
Un program de la 8 la 17 poate fi benefic doar dacă este conceput inteligent: divers, flexibil, relaxat, opțional și centrat pe copil. Altfel, devine obositor, rigid și potențial dăunător dezvoltării copilului.
Concluzii
După cum se vede nicăieri nu se implementează un program de la 8 la 17 pentru a crește norma didactică sau pentru a ține profesorii 8 ore la școală. Vinderea ideii a eșuat a doua oară cu sprijinul ministrului tehnocrat. În lipsa banilor și infrastructurii rămânem doar cu ideea.
Șanse ar avea un program care este proiectat inteligent, care sprijină incluziunea și echitatea și dacă este implementat gradual și diferențiat.
Un program 8 – 17 poate deveni un model transformator pentru România doar dacă este centrat pe nevoile copilului, nu pe predare sau pe nevoi ale clasei conducătoare. Este nevoie de viziune, planificare, colaborare interinstituțională și implicarea comunității.
Comentează