Acasă Opinii Câți elevi sunt într-o clasă? Comparație între sisteme educaționale europene
Opinii

Câți elevi sunt într-o clasă? Comparație între sisteme educaționale europene

Share

Câți elevi trebuie să fie într-o clasă, care este numărul minim și maxim de elevi intr-o clasă in diverse țări europene? Cum stă România și cum vor autoritățile să ne ducă de nas.

Iată ce declară ministrul Educației și Cercetării în 8 iulie 2025 la Digi 24: ”Așa cum și în Italia avem clase cu 30 de elevi, cum și în Germania avem clase cu 30 de elevi, da, vom ajunge și în țară să avem clase cu 30 de elev […].” Nu este deloc clar ce înseamnă asta. Fără explicații și detalii, evident, vestea a fost primită prost.

Recomandări pentru formarea claselor în Germania

Documentul pentru anul școlar 2024 – 2025 se găsește aici: Vorgaben für die Klassenbildung.

Documentul conține recomandări pentru landurile din Germania, pe lângă altele și numărul minim și maxim de elevi. Sistemul fiind descentralizat diferențele între landuri sunt mari. De exemplu în Baden-Württemberg, în clasele primare, limitele sunt 16 și 28. La gimnaziu (clasele 5-13) limitele sunt 16 și 30.

În Bavaria limita maximă pentru gimnaziu este de 33 de elevi. Acest număr însă trebuie justificat și este permis numai cu acordul comitetului de părinți.

În multe situații nu există recomandări, stabilirea mărimii claselor fiind responsabilitatea școlii.

Recomandările sunt recomandări, nu statistici. Realitatea arată diferit. Media numărului de elevi in Germania în clasele primare este de 21 – 23 elevi / clasă, în orașele mai mari este de cca. 25 – 28 elevi, iar în zonele mai puțin populate cca. 20 elevi / clasă. În gimnaziu – clasele 5 – 10 media este de 24 – 26 elevi / clasă și scade în clasele 11 – 13 la 20 – 23 elevi / clasă.

În Germania clasele integrate sau cu elevi cu cerințe educaționale speciale pot avea număr redus de elevi și sprijin suplimentar.

Situația în Italia

Numărul minim și maxim de elevi într-o clasă este stabilit prin lege. Școala poate depași 10% în plus sau în minus numărul de copiii în funcție de numărul de elevi.

În clasele primare limitele sunt 15 – 26. Dacă în clasă sunt elevi cu dizabilități numărul maxim de elevi este 20. În școala gimnazială limitele sunt 18 – 27, iar la liceu minim 25 / 27 – maxim 30.

Legea este lege, realitatea este alta. În anul școlar 2024 – 2025, datele Ministerului Educatiei din Italia indică o medie de 19,5 elevi / clasă. Aceasta este o medie globală, clasele primare, gimnaziu și liceu.

Mărimea claselor în Austria

Școlile austriece au clase relativ mici, cu medii între 18–20 elevi / clasă în școala primară și 21–24 elevi / clasă în ciclul gimnazial inferior. Există o limită de 25 de elevi stabilită prin lege, care este respectată în majoritatea școlilor primare și secundare inferioare.

Cât de mari sunt clasele în Olanda?

Clasele au adesea între 25–30 elevi în orașe și mult sub 20 de elevi în comunitățile rurale, astfel că media națională reflectă o distribuire echilibrată. În învățământul primar sunt în medie 23 elevi, iar în cel secundar, în medie, 25 elevi. Raportul elev-profesor este de 14:1 (învățământ secundar) și 16:1 (învățământ primar).

Ce spun cercetările?

Clasele mai mici au avantaje demonstrate mai ales la nivel claselor I – IV. Studiul de referință Tennessee’s Student Teacher Achievement Ratio (STAR) a arătat că elevii din clase mici (13–17 elevi) au avut rezultate semnificativ mai bune decât cei din clase mari (22–26). Efectul a fost cel mai puternic în clasele I–III și pentru elevii dezavantajați socio-economic. Beneficiile s-au menținut și în anii următori.

Alt studiu Class Size: What Research Says and What it Means for State Policy arată că o clasă mică are efecte pozitive, dar moderate, comparativ cu alte intervenții (de ex. formarea profesorilor). Reducerea dimensiunii clasei costă mult, deci trebuie prioritizată în funcție de grupul țintă.

OECD – PISA: țările cu rezultate bune (de ex. Finlanda, Japonia) nu au neapărat clase mici, dar compensează prin calitatea profesorilor și practici eficiente în clasă.

Cercetările spun deci: nu dimensiunea clasei determină succesul, ci ce faci cu ea. Clasele mai mici funcționează când sunt însoțite de o pedagogie adaptată și formare pentru profesori, în clasele primare, unde se pun bazele învățării, pentru elevii cu CES, în zone defavorizate, unde elevii au mai multă nevoie de sprijin individualizat.

Concluzii

După cum se vede din datele de mai sus Germania și Italia au reguli diferite privind dimensiunea claselor, reflectând structura administrativă, prioritățile educaționale și contextul socio-demografic.

În Germania există diferențe între landuri, dar se încurajează grupuri mai mici, mai ales pentru copii cu CES sau în zone defavorizate. Incluziunea și sprijinul individualizat sunt prioritare.

În Italia clasele se formează adesea la limita maximă, pentru eficiență economică. Sunt permise clase reduse doar în zone izolate, cu minorități sau cu elevi cu dizabilități.

În SUA, India și Africa s-au înființat microșcoli, școli cu 5 – 25 de elevi, ca răspuns la sistemul de educație rigid, de stat.

În România, în acest moment, comunicarea neprofesionistă, lipsită de empatie, a creat furie și confuzie. Nu este clar la ce niveluri vor exista clase cu 30 de elevi. Nu se știe dacă vor exista clase mai mici în învățământul primar sau dacă numărul de elevi va fi redus dacă în clasă există elevi cu CES. Mărirea clasei fără o reformă a formării inițiale și continue a profesorilor riscă să ducă lucrurile din rău în mai rău.

Actualizare, 25 august: printr-o informare publicată pe site-ul ministerului se minimalizează efectele ”regândirii limitelor” (care o fi această regândire?) pentru clasele de elevi. Se prezintă în informare numai cifre în favoarea ”regândirii” și comunicarea lasă impresia de manipulare.

Articolul va fi actualizat pe măsură ce apar informații noi.

Share
Scris de
Cristian Păunică

Cristian este cadru didactic cu experiență în psihopedagogie specială și în lucrul direct cu elevi care au cerințe educaționale speciale (CES), integrați în școala de masă.

Comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Nu rata

TSA la copii – ce trebuie să știe părinții

Tulburarea din spectrul autist (TSA) este o condiție de dezvoltare care influențează modul în care copilul comunică, interacționează și percepe lumea din jur....

Micro-învățarea pentru copii neurotipici și neurodiverși

În ultimele decenii, cercetările din neuroștiință și psihologia educațională au arătat că metoda tradițională de învățare „lungă și continuă” nu este întotdeauna eficientă...

Ce este și ce face un profesor de sprijin?

Profesorul de sprijin este un cadru didactic specializat în psihopedagogie specială, care lucrează cu elevii care au cerințe educaționale speciale (CES). Acești copii,...

Articole similare

Micro-școlile: O alternativă inovativă pentru viitorul educației

Acest articol explorează fenomenul emergent al microschools – micro-școlilor, un model educațional...

Discrepanța dintre notele obținute la ore și rezultatele de la examene, explicată

În contextul eficientizării activității se vehiculează de către ignoranți informația că notele...

Alegerea liceului: între dorința copilului, sfatul adultului și presiunea socială

Alegerea liceului este, pentru mulți elevi de clasa a VIII-a prima decizie...

După „România Educată”: De ce trebuie începută reforma de la zero

Ceea ce trebuia să fie „proiectul de suflet” al președintelui Iohannis s-a...

Educația cu adevărat incluzivă începe cu înțelegere, compasiune, empatie și sprijin.

Articole populare

Whole School Approach

© Copyright 2025 Sprijin cu suflet. Toate drepturile rezervate.

You cannot copy content of this page