Tot mai mulți părinți caută metode prin care să își sprijine copiii cu dificultăți de atenție (ADHD), mai ales atunci când temele sau activitățile școlare par obositoare și greu de dus bun sfârșit. Una dintre cele mai eficiente soluții este învățarea prin joc. Prin joc, copilul reușește să învețe fără să simtă presiunea sarcinilor școlare, iar părintele descoperă că poate transforma momentele de tensiune în experiențe plăcute.
Copiii cu deficit de atenție au nevoie de activități scurte, atractive și variate. Dacă o sarcină devine prea lungă își pierd interesul. De aceea, metoda jocului este esențială: reduce stresul, menține motivația și creează ocazii pentru a exersa atenția, memoria și autocontrolul.
De ce este important jocul pentru copiii cu ADHD?
Studiile din psihologia educațională și din analiza comportamentală aplicată (ABA) arată că jocul activează simultan mai multe canale de învățare – vizual, auditiv și motor. Copilul nu doar ascultă sau privește, ci se mișcă, explorează și răspunde rapid la stimuli. Acest tip de activitate îl ajută să rămână conectat și să învețe mai ușor.
De asemenea, jocul oferă feedback imediat. Dacă părintele îl laudă sau îi oferă o mică recompensă atunci când reușește, copilul va fi motivat să repete comportamentul. Învățarea devine astfel o experiență pozitivă, nu o obligație.
Idei practice de învățare prin joc acasă
Jocurile propuse mai jos sunt gândite în special pentru copiii din ciclul primar (aprox. 5–9 ani), adică grădiniță grupa mare și clasele I–III, pentru că:
- la această vârstă atenția este încă fragilă și are nevoie de antrenament prin activități scurte și variate;
- jocurile cu reguli simple („Simon spune”, vânătoarea de obiecte, cronometru) sunt accesibile și atractive;
- combinarea mișcării cu sarcina cognitivă (sărit pe litere, adunări cu zaruri) este adaptată nivelului lor de dezvoltare.
Pentru copii mai mari (10–12 ani), aceleași principii pot fi folosite, dar cu sarcini mai complexe (povești mai elaborate, jocuri de strategie simple, activități contra cronometru cu exerciții școlare).
Mai jos câteva jocuri simple, care pot fi adaptate cu materiale din casă, fără a fi nevoie de resurse costisitoare. Mai jos sunt câteva dintre cele mai eficiente:
1. Vânătoarea de obiecte
Ascundeți prin casă obiecte colorate sau jucării mici. Cereți copilului să le găsească după criterii clare: „Caută mașinuța albastră”, „Găsește ceva rotund”. Acest joc stimulează atenția vizuală și capacitatea de a urma instrucțiuni.
2. Jocuri contra cronometru
Folosiți un cronometru, un time timer sau telefonul. Dați sarcini scurte: „În 20 de secunde adună 5 creioane”, „Pune trei cărți pe masă până sună alarma”. Copilul știe că activitatea are un început și un sfârșit rapid, ceea ce îl ajută să nu se plictisească.
3. Construim povești
Luați imagini din reviste sau figurine. Spuneți o propoziție simplă, apoi invitați copilul să continue. Povestea se dezvoltă treptat, fiecare adăugând câte un element. Pe lângă atenție, acest joc antrenează imaginația și limbajul.
4. „Simon spune” sau „Statuile muzicale”
Jocurile cu reguli simple sunt excelente pentru a exersa autocontrolul. Copilul trebuie să fie atent la comandă și să își oprească acțiunea atunci când regulile o cer.
„Simon spune” – Un adult dă comenzi scurte și copilul trebuie să le urmeze doar dacă încep cu „Simon spune”. De exemplu: „Simon spune să ridici mâna”. Dacă se spune doar „Ridică mâna!”, copilul nu trebuie să facă mișcarea. Jocul dezvoltă atenția și autocontrolul.
„Statuile muzicale” – Se pornește muzica și copiii dansează. Când muzica se oprește, toată lumea trebuie să stea nemișcată ca o statuie. Cine se mișcă este „pedepsit” amuzant (ex. face o grimasă). Acest joc antrenează controlul impulsurilor și capacitatea de concentrare.
„Simon spune” la 9–12 ani: comenzi mai complexe, care implică mișcare și gândire („Simon spune să faci un salt și apoi să spui o fracție cu numitorul 4”). Astfel, se combină atenția cu elemente de învățare.
„Statuile muzicale”: se poate transforma într-un joc de atenție și creativitate. De exemplu, când muzica se oprește, copilul trebuie să înghețe într-o poziție amuzantă sau să mimeze un personaj.
5. Litere și cifre pe podea
Lipici sau bandă adezivă și hârtie colorată pot transforma podeaua într-o tablă de joc. Spuneți o literă sau o cifră, iar copilul trebuie să sară pe ea. Astfel, învățarea devine activă și amuzantă.
Pentru copiii cu ADHD mai mari de 9 ani, jocurile trebuie să fie mai complexe, să implice strategie, mișcare controlată și reguli clare. Astfel, atenția este antrenată fără ca activitatea să pară „prea de copii”. Iată câteva idei practice pentru acasă:
6. Jocul de rol „Detectivul”
Părintele ascunde la vedere obiecte într-o cameră sau notează câteva detalii. Copilul intră, observă timp de 30 de secunde, apoi trebuie să spună ce s-a schimbat când iese și revine (un obiect mutat, o carte lipsă). Antrenează atenția la detalii și memoria vizuală.
7. „Stop și gândește”
Se alege un traseu simplu (prin cameră sau curte). Copilul trebuie să parcurgă traseul, dar la un semnal de stop (bătut din palme, fluier) trebuie să se oprească și să răspundă la o întrebare rapidă (de matematică, vocabular, generală). Combină controlul impulsurilor cu învățarea.
8. Taboo sau „Cuvântul interzis”
Se joacă în familie. Copilul trebuie să explice un cuvânt fără să folosească anumite termeni „interziși”. De exemplu, pentru cuvântul „pisică” nu are voie să spună „animal” sau „miau”. Jocul stimulează atenția la reguli și flexibilitatea cognitivă.
9. Puzzle-uri de logică sau escape room acasă
Se pot crea mici provocări: ghicitori, indicii ascunse, sarcini de rezolvat pentru a găsi „comoara”. Copilul trebuie să urmeze pași, să facă asocieri și să mențină atenția până la final.
10. „Memory activ”
Varianta a jocului clasic cu cartonașe. În loc de perechi simple, se folosesc imagini mai complexe (steaguri, simboluri, obiecte). Se poate adapta și pe telefon sau tabletă, dar varianta fizică are avantajul că cere concentrare vizuală și răbdare.
11. Jocuri de strategie scurte (boardgames)
Dame, Connect 4, Uno sau Jenga sunt foarte potrivite. Ele cer planificare, atenție la mișcările adversarului și autocontrol. Sunt ideale pentru copii cu ADHD care au nevoie de reguli clare și final rapid.
12. „Cursa obstacolelor cu reguli”
În casă sau în curte se organizează un mic traseu (scăunel, pernă, coridor). Copilul trebuie să îl parcurgă respectând reguli schimbate periodic: „azi sari pe un picior”, „azi atingi fiecare obiect cu mâna stângă”. Ajută la concentrare, flexibilitate și coordonare motrică.
Cum adaptăm jocurile pentru fiecare copil
Pentru ca învățarea prin joc să fie cu adevărat eficientă, părinții trebuie să țină cont de câteva principii simple:
- Activități scurte: 5–10 minute sunt suficiente, mai ales la început.
- Întărirea pozitivă: lauda imediată („Bravo!”, „Ai reușit foarte bine!”) este mai eficientă decât critica.
- Alternanța dintre activitate și inactivitate: după un joc cu mișcare intensă, propuneți o activitate mai calmă, precum un puzzle sau desen.
- Sistem de recompense: pentru fiecare sarcină dusă la capăt, copilul primește un punct, o bulină sau o steluță. Când adună un anumit număr, se bucură de o mică recompensă (o gustare preferată, un timp extra la joacă).
Exemple din viața de zi cu zi
Un copil care evită să scrie poate fi motivat prin joc. În loc să completeze o pagină întreagă, poate trage bilețele dintr-o cutie, fiecare cu un cuvânt sau o propoziție scurtă. Dacă trebuie să învețe tabla înmulțirii, se pot folosi zaruri: aruncă două zaruri, apoi calculează rezultatul.
De asemenea, sarcinile de rutină se pot transforma în jocuri. Strânsul jucăriilor devine o competiție contra cronometru. Pregătirea ghiozdanului poate fi un „joc de memorie”, în care copilul trebuie să își amintească ce lipsește.
Rolul părintelui în învățarea prin joc
Succesul acestor activități depinde de implicarea părinților. Este important ca adulții să participe cu entuziasm, să ofere modele de comportament și să transmită energie pozitivă. Copilul simte când părintele se bucură și atunci intră mai ușor în joc.
În același timp, părinții trebuie să accepte că nu toate zilele sunt la fel. Uneori copilul va coopera mai bine, alteori va fi mai obosit sau mai agitat. Flexibilitatea și răbdarea sunt cheia.
Concluzii
Învățarea prin joc acasă pentru copiii cu dificultăți de atenție nu este doar o metodă alternativă, ci o strategie reală de dezvoltare. Jocurile scurte, variate și atractive transformă momentele tensionate în ocazii de conectare și învățare. Folosind principii din ABA și pedagogia specială, părinții pot construi un mediu prietenos, în care copilul se simte încurajat și capabil.
Cel mai important mesaj este acesta: nu perfecțiunea contează, ci bucuria de a învăța împreună. Fiecare mic progres, fiecare minut de atenție câștigat prin joc este un pas înainte spre încredere și autonomie.
Comentează