Elevul cu profil Asperger în școală

Sindromul Asperger (SA) se deosebește de autismul clasic prin dezvoltarea normală a limbajului și a inteligenței (în multe cazuri peste medie sau superioară). Copiii cu Sindrom Asperger sunt alintați acasă sau la școala Aspie sau Asperkid.

Din 2013 Sindromul Asperger nu mai este diagnosticat în DSM-5. SA a devenit parte a Tulburărilor din Spectrul Autist – TSA . Diagnosticul de TSA se pune din ce în ce mai des. Nu este clar dacă sunt afectați mai multi copii sau dacă doar înțelegem mai bine această tulburare.

Persoane celebre cu Sindrom Asperger

Celebrități care au declarat ca au Sindromul Asperger:

• Anthony Hopkins – actor
• Temple Grandin – om de știință
• Greta Thunberg – activist de mediu

Atu-urile elevilor cu Sindrom Asperger

Asperkids tind să nu aibă probleme cu cititul, înțelegerea limbii sau învățarea mecanică. Inteligența este normală și de multe ori peste medie. Atu-uri ale Asperkid sunt:

• Concentrarea atenției – se pot concentra timp îndelungat, uneori fără efort
• Memorie – rețin detalii, memoria de lucru verbală poate fi peste medie, memoria de lungă durată foarte exactă
• Atenție la detalii – Aspies se pot concentra un timp îndelungat, fără efort, asupra unor detalii
• Umor unic – un Asperkid poate spune cea mai nepotrivită glumă în cel mai nepotrivit moment, le plac glumele despre știință, desenele animate amuzante, comediile, uneori un Asperkid găsește ceva de râs și acolo unde nu prea este
• Onestitate si corectitudine – un Aspie consideră lumea ca fiind onestă, de ce ai vorbi dacă nu ai spune adevărul?
• Dorința de a se conecta cu alții
• Inteligență superioară și interese speciale
• O afinitate pentru reguli – regulile te feresc de haos, confuzie și stres

Un Asperkid poate arăta și se poate comporta ca un copil / adolescent obișnuit și poate obține performanțe bune la școală, în învățământul incluziv. Atu-urile sale pot masca problemele datorate dezvoltării diferite a creierului.

Etiologia autismului, prevalență, diferențe individuale și tratament

Nu există o singură cauză pentru autism. Nu există gene responsabile pentru autism. În prezent se consideră că autismul se dezvoltă dintr-o combinație de cauze genetice, non-genetice și de mediu.

Experiența diagnozei autismului corespunde pentru unii părinți cu perioada de vaccinare. Studiile efectuate până acum nu relevă o legătură între vaccinare și autism și nici între expunerea la proteinele stimulatoare de anticorpi sau polizaharidele din vaccinuri. Vaccinul primit în primul an de viață nu afectează negativ dezvoltarea neuro-psihologică. Vaccinul antirujeolic, împotriva rubeolei sau oreionului și convulsiile febrile ale copiilor de 4-6 ani nu cauzează autism.

Autismul este considerat o tulburare de dezvoltare neuro-biologică. Creierul persoanelor autiste este „cablat” diferit față de cel al persoanelor neuro-tipice în timpul dezvoltării timpurii. Unele schimbări afectează modul cum neuronii comunică între ei sau modul cum comunică regiuni ale creierului unele cu altele. Unul din 100 de copii suferă de autism (martie 2022), cifrele variază însă mult de la o țară la alta.

Autismul este o condiție dintr-un spectru. Afectează diferit persoanele. Simptomele, nivelul de funcționare și provocările diferă de la o persoană la alta. Personalitatea și setul de abilități diferă de la o persoană la alta. În prezent nu există un tratament pentru autism. Diete de tip fără gluten, fără cazeină sau fără dulciuri nu au efect asupra autismului.

Funcțiile executive la elevul cu profil Asperger

Una dintre cele mai frecvente neînțelegeri întâlnite în mediul școlar este presupunerea că un elev care vorbește fluent, are un vocabular bogat și obține rezultate bune la anumite discipline nu are nevoie de sprijin suplimentar. În realitate, mulți elevi cu profil Asperger întâmpină dificultăți importante la nivelul funcțiilor executive, adică al proceselor cognitive care ne permit să ne organizăm activitatea, să ne planificăm acțiunile, să ne monitorizăm comportamentul și să ne adaptăm la situații noi.

În mediul școlar, dificultățile de funcționare executivă apar frecvent în activitățile care presupun organizare și planificare. Un elev poate înțelege foarte bine conținuturile predate, dar poate avea probleme în gestionarea unui proiect, respectarea unor instrucțiuni complexe sau organizarea materialelor școlare. De asemenea, poate întârzia cu temele sau poate părea dezorganizat, deși aceste dificultăți nu sunt cauzate de lipsa de interes sau de motivație.

Mulți elevi întâmpină dificultăți și în inițierea sarcinilor. Deși știu ce au de făcut, le poate fi greu să stabilească de unde să înceapă sau cum să structureze pașii necesari. În plus, flexibilitatea cognitivă redusă îi poate face să reacționeze cu disconfort la schimbările de rutină, la modificările de program sau la situațiile neprevăzute.

O altă componentă importantă este memoria de lucru. Elevul poate avea dificultăți în reținerea și utilizarea simultană a mai multor informații, ceea ce poate duce la omiterea unor cerințe sau la pierderea unor etape ale sarcinii.

Înțelegerea acestor particularități este importantă deoarece dificultățile de funcționare executivă sunt adesea interpretate greșit ca neatenție, lipsă de responsabilitate sau dezinteres. În realitate, ele reflectă un mod diferit de procesare cognitivă. Instrucțiunile clare, sarcinile structurate în pași mici și un mediu predictibil pot reduce aceste dificultăți și îi pot permite elevului să își valorifice mai bine potențialul academic.

Nevoi educaționale speciale, probleme și recomandări

Elevii cu Sindrom Asperger prezintă o serie de nevoi educaționale speciale care derivă din particularitățile lor cognitive, sociale și comportamentale.

Sindromul Asperger poate trece uneori neobservat până când persoana începe să aibă dificultăți la școală, la locul de muncă sau în alte situații sociale.

Prezența unui Asperkid în clasă reprezintă mereu o provocare pentru profesori, dar oferă și o oportunitate pentru învățarea unui mod mai flexibil de a preda. Indiferent de neajunsurile sistemului nostru de învățământ este în puterea noastră să le influențăm pozitiv viața. Pentru a reuși este nevoie să cunoaștem și să venim în întâmpinarea nevoile lor speciale.

Pentru că un Asperkid are destule atu-uri se poate întâmpla ca adulții să ignore problemele și să eticheteze elevul ca răsfățat, obraznic, manipulator sau sfidător. Asperkid are comportamente problematice din cauza problemelor sale sociale, a toleranței scăzute la frustrare și a dificultății înțelegerii situațiilor sociale.

Persoanele cu Sindrom Asperger au dificultăți în patru domenii:

1. social,
2. comunicare,
3. cunoaștere,
4. comportament

Dificultățile în aceste domenii există într-un continuum, de la sever până la probleme minore. Simptomele pot fi diferite de la o zi la alta. Elevul de ieri este cuminte și ascultător, cel de azi este agitat.

În activitatea școlară se recomandă luarea în considerare a nevoilor speciale și problemelor în cele patru domenii, ele putând avea un impact semnificativ asupra participării elevului la ore și a comportamentului său în școală.

Pentru că un Asperkid este foarte conștient de problemele sale intervențiile ar trebui sa fie mai subtile.

Nevoi educaționale în domeniul social

Una dintre cele mai importante nevoi este sprijinul în relaționarea socială, deoarece acești elevi au dificultăți în a înțelege și interpreta contextul, spațiul personal, limbajul nonverbal, expresiile faciale, tonul vocii sau regulile nescrise ale interacțiunilor. Din acest motiv, au nevoie de îndrumare constantă și de oportunități structurate pentru a exersa comunicarea și cooperarea cu colegii.

Pe plan emoțional, elevii cu Sindrom Asperger pot manifesta dificultăți în exprimarea și reglarea emoțiilor, fiind predispuși la anxietate sau la reacții emoționale intense în situații neprevăzute sau stresante. Au nevoie de un mediu educațional stabil, previzibil, cu rutine clare, care să le ofere un sentiment de siguranță și control. Schimbările bruște sau activitățile neanunțate pot genera confuzie și disconfort, de aceea este important ca profesorii să le ofere avertismente prealabile și explicații suplimentare.

Nevoi educaționale în domeniul comunicării

Elevii cu Sindrom Asperger au nevoi educaționale speciale semnificative în domeniul comunicării, deoarece stilul lor de interacțiune verbală și nonverbală este diferit de cel al celorlalți copii. Deși acești elevi pot avea un limbaj bine dezvoltat din punct de vedere gramatical și lexical, ei întâmpină dificultăți în folosirea limbajului în contexte sociale. Comunicarea lor este adesea percepută ca fiind rigidă, formală sau lipsită de intonație și expresivitate, iar în conversații pot insista asupra unor subiecte de interes propriu fără a ține cont de reacțiile sau de dorințele interlocutorului.

Acești elevi au nevoie de sprijin în învățarea regulilor conversaționale, cum ar fi alternarea replicilor, ascultarea activă sau respectarea spațiului personal. De asemenea, înțelegerea sensului figurat al cuvintelor, a glumelor, ironiei sau sarcasmului poate fi o provocare, ceea ce necesită intervenții explicite și exerciții de interpretare contextuală. Comunicarea nonverbală, cum ar fi expresiile faciale, gesturile sau contactul vizual, poate fi redusă sau interpretată greșit de către elevii cu Sindrom Asperger, ceea ce le afectează capacitatea de a înțelege intențiile și emoțiile celorlalți.

Pentru a răspunde acestor nevoi, este esențial ca activitățile educaționale să includă exerciții de dezvoltare a limbajului funcțional, scenarii sociale, jocuri de rol și exemple concrete care să îi ajute pe elevi să înțeleagă și să exerseze comportamente de comunicare adecvate. În plus, este important ca profesorii să ofere feedback clar, imediat și pozitiv, să reformuleze întrebările într-un mod accesibil și să creeze un mediu sigur în care elevul să se simtă încurajat să comunice fără teama de a fi judecat sau respins. Astfel, dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor cu Sindrom Asperger poate fi susținută prin strategii educaționale structurate, răbdare și consecvență.

Nevoi educaționale în domeniul cognitiv

Elevii cu profil Asperger prezintă adesea un profil cognitiv neuniform, caracterizat prin puncte forte remarcabile în anumite domenii și dificultăți în altele. Mulți dintre ei demonstrează o bună capacitate de memorare, atenție la detalii și interes aprofundat pentru subiectele care îi pasionează. În același timp, pot întâmpina dificultăți în extragerea ideilor esențiale, în înțelegerea conceptelor abstracte, în interpretarea limbajului figurat sau în realizarea conexiunilor dintre informații.

De asemenea, unii elevi pot avea dificultăți în organizarea și planificarea activităților școlare, în gestionarea simultană a mai multor cerințe sau în adaptarea la sarcini noi și insuficient structurate. Aceste particularități nu reflectă lipsa capacității intelectuale, ci un mod diferit de procesare a informației.

Pentru a facilita învățarea, este recomandată utilizarea unui limbaj clar și explicit, oferirea de exemple concrete, structurarea sarcinilor în pași ușor de urmărit și folosirea suporturilor vizuale ori de câte ori este posibil. Un mediu de învățare predictibil și bine organizat îi permite elevului să își valorifice mai eficient resursele cognitive și să participe cu succes la activitățile școlare.

Nevoi educaționale în domeniul comprtamental

Particularitățile comportamentale ale elevului cu profil Asperger sunt adesea legate de nevoia de predictibilitate, de dificultățile de adaptare la schimbare și de modul diferit în care acesta procesează informațiile din mediul înconjurător. Comportamentele care pot părea rigide sau repetitive au frecvent rolul de a reduce anxietatea și de a oferi un sentiment de control într-un context perceput ca imprevizibil sau solicitant.

Schimbările neașteptate de program, cerințele neclare, situațiile sociale complexe sau supraîncărcarea senzorială pot genera disconfort și pot determina reacții pe care adulții le interpretează uneori ca opoziție sau lipsă de cooperare. În realitate, aceste comportamente reflectă de cele mai multe ori dificultăți de autoreglare și adaptare, nu intenția de a încălca regulile.

Din acest motiv, elevul beneficiază de un mediu educațional structurat, predictibil și suportiv, în care așteptările sunt formulate clar, schimbările sunt anunțate din timp, iar nevoile individuale sunt înțelese și respectate. Un astfel de climat contribuie la reducerea anxietății, la creșterea participării școlare și la dezvoltarea comportamentelor adaptative.

Diferențe de procesare senzorială

Diferențele de procesare senzorială la elevii cu profil Asperger se referă la modul în care creierul filtrează și interpretează stimulii din mediul înconjurător. Unii elevi pot fi hipersensibili la sunete, lumină, atingere sau mișcare, ceea ce face ca mediile aglomerate sau zgomotoase să devină rapid copleșitoare. Alții pot fi hiposensibili și pot căuta intens anumite senzații, cum ar fi mișcarea sau stimularea tactilă.

Aceste particularități nu țin de comportament voluntar, ci de modul în care sistemul nervos procesează informația senzorială. În mediul școlar, ele pot influența direct capacitatea de concentrare, nivelul de anxietate și reacțiile emoționale ale elevului, motiv pentru care înțelegerea lor este esențială pentru adaptarea corectă a contextului educațional.

Adaptări concrete la clasă

Succesul școlar al elevului cu profil Asperger depinde în mare măsură de modul în care mediul educațional reușește să răspundă nevoilor sale specifice. În cele mai multe situații, nu este necesară modificarea conținuturilor curriculare, ci adaptarea modului în care acestea sunt prezentate, organizate și evaluate. Multe dintre strategiile eficiente pentru elevii cu TSA sunt benefice, de altfel, pentru întreaga clasă.

Un prim element important îl reprezintă crearea unui mediu predictibil și bine structurat. Elevii cu profil Asperger se simt mai confortabil atunci când cunosc programul zilei, regulile clasei și așteptările profesorului. Anunțarea din timp a schimbărilor de program, a activităților speciale sau a situațiilor neobișnuite poate reduce semnificativ anxietatea și poate facilita adaptarea la noile cerințe.

Instrucțiunile trebuie formulate clar, concret și cât mai explicit. În locul formulărilor generale sau ambigue, este util ca profesorul să precizeze exact ce are de făcut elevul, în ce ordine și care este rezultatul așteptat. Sarcinile complexe pot fi împărțite în etape mai mici, ușor de urmărit, iar verificarea înțelegerii cerinței înainte de începerea activității poate preveni multe dificultăți ulterioare.

Suporturile vizuale reprezintă un instrument valoros în procesul de învățare. Schemele, organizatorii grafici, listele de verificare, imaginile și exemplele concrete pot facilita înțelegerea informațiilor și pot reduce încărcarea cognitivă. Pentru mulți elevi, informațiile prezentate vizual sunt mai ușor de procesat și de reținut decât explicațiile exclusiv verbale.

Adaptările pot viza și organizarea activității școlare. Unii elevi beneficiază de timp suplimentar pentru finalizarea sarcinilor, de fragmentarea activităților mai lungi sau de sprijin în planificarea etapelor de lucru. În cazul proiectelor complexe, este utilă stabilirea unor obiective intermediare și monitorizarea progresului pe parcurs.

Particularitățile senzoriale trebuie, de asemenea, luate în considerare. Zgomotul excesiv, aglomerația, luminile puternice sau alte surse de stimulare pot afecta concentrarea și autoreglarea elevului. În anumite situații, pot fi necesare ajustări simple ale mediului de lucru sau posibilitatea unor scurte pauze de reglare atunci când nivelul de solicitare devine prea ridicat.

Relațiile sociale reprezintă un alt domeniu în care elevul poate avea nevoie de sprijin. Dificultățile de interpretare a regulilor sociale implicite, a intențiilor celorlalți sau a comunicării nonverbale pot conduce la neînțelegeri și conflicte. Profesorul poate contribui la dezvoltarea competențelor sociale prin explicarea explicită a regulilor de interacțiune, medierea situațiilor dificile și promovarea unui climat de acceptare și respect în cadrul clasei.

În procesul de evaluare, accentul ar trebui pus pe măsurarea competențelor și a cunoștințelor, evitând ca dificultățile de organizare, comunicare sau autoreglare să influențeze în mod disproporționat rezultatele. În funcție de nevoile elevului, pot fi utile adaptări precum clarificarea cerințelor, fragmentarea evaluărilor mai ample, utilizarea suporturilor vizuale sau acordarea unui timp suplimentar de lucru.

Adaptările educaționale nu reprezintă reducerea standardelor academice. Ele au rolul de a elimina barierele care pot limita participarea și performanța școlară, oferindu-i elevului oportunitatea de a demonstra ceea ce știe și ceea ce poate realiza într-un context adecvat nevoilor sale.

Colaborarea cu părinții

O altă nevoie esențială este colaborarea strânsă dintre școală și familie. Comunicarea regulată și sinceră cu părinții permite o înțelegere mai bună a comportamentului elevului și o coerență între intervențiile din mediul școlar și cele de acasă. De asemenea, implicarea părinților în realizarea planului educațional personalizat contribuie la succesul adaptării școlare a copilului.

Concluzii

Provocarea principală este nepotrivirea dintre modul în care funcționează mediul școlar și modul în care procesează informația elevul cu profil Asperger. Atunci când școala oferă structură, predictibilitate și relații pozitive, acești elevi pot valorifica puncte forte remarcabile și pot avea parcursuri școlare de succes.