Două subtipuri biologice ale autismului descoperite de cercetători
De Cristian Păunică Actualizat: Timp de citire: 4 minute
Un studiu publicat în Nature Neuroscience arată că autismul include subtipuri biologice distincte, deschizând drumul către intervenții medicale și educaționale personalizate.
Etichete: TSA
Autismul este cunoscut pentru diversitatea sa. Doi copii pot primi același diagnostic de tulburare din spectrul autist (TSA), dar pot avea niveluri foarte diferite de comunicare, profiluri cognitive distincte, sensibilități senzoriale variate și nevoi educaționale complet diferite. De zeci de ani, cercetătorii încearcă să înțeleagă dacă această variabilitate este doar aparentă sau dacă ascunde mecanisme biologice diferite.
Un studiu publicat în 2026 în Nature Neuroscience aduce unele dintre cele mai solide dovezi de până acum că răspunsul este afirmativ. Echipa coordonată de Alessandro Gozzi, de la Istituto Italiano di Tecnologia, a identificat două subtipuri biologice dominante ale autismului, caracterizate prin modele diferite de conectivitate cerebrală și asociate cu mecanisme biologice distincte.
Ce au descoperit cercetătorii?
Studiul este remarcabil atât prin amploare, cât și prin metodologie. Cercetătorii au analizat imagistica funcțională cerebrală (fMRI) provenită de la aproape o mie de persoane cu autism și au comparat rezultatele cu peste o mie de persoane neurotipice. În paralel, au utilizat 20 de modele animale ale autismului pentru a verifica dacă tiparele observate la oameni reflectă mecanisme biologice reale.
Rezultatele au evidențiat două modele principale de organizare funcțională a creierului.
Primul este caracterizat prin hipoconectivitate, adică o comunicare redusă între anumite regiuni cerebrale, fiind asociat în special cu modificări ale funcționării sinapselor. Al doilea prezintă hiperconectivitate, adică o conectivitate crescută între rețele cerebrale, fiind asociat cu mecanisme imunologice și modificări ale expresiei genelor.
Autorii subliniază însă că aceste două subtipuri nu explică întregul spectru autist. Ele reprezintă doar cele mai robuste modele identificate până în prezent și probabil coexistă alături de alte subtipuri biologice care urmează să fie descoperite.
După cum afirmă Alessandro Gozzi:
„Am reușit să demonstrăm că există diferite subtipuri dominante de autism care sunt asociate cu caracteristici biologice diferite.”
Cu alte cuvinte, ceea ce până acum era privit ca o variabilitate dificil de explicat ar putea reflecta existența unor mecanisme biologice diferite, și nu doar diferențe individuale întâmplătoare.
De ce este importantă această descoperire?
În prezent, diagnosticul de TSA se bazează aproape exclusiv pe comportamente observabile. Două persoane pot primi același diagnostic, chiar dacă procesele biologice care au condus la apariția simptomelor sunt diferite.
Acest studiu sugerează că aceeași manifestare clinică poate avea cauze biologice distincte. Dacă această ipoteză va fi confirmată de cercetările viitoare, tratamentele și intervențiile ar putea deveni mult mai bine adaptate fiecărui profil biologic.
Aceasta este filosofia medicinei de precizie, o direcție de dezvoltare care încearcă să înlocuiască abordarea „același tratament pentru toți” cu intervenții personalizate, bazate pe caracteristicile biologice ale fiecărei persoane.
Există implicații pentru educație?
Studiul nu propune metode noi de predare și nici nu descrie profiluri psihopedagogice distincte. Cercetătorii nu afirmă că un subtip învață mai bine într-un anumit mod sau că necesită strategii educaționale diferite. Astfel de concluzii ar fi premature.
Cu toate acestea, rezultatele oferă un argument puternic pentru o idee care începe să capete tot mai multă susținere în educație: psihopedagogia de precizie.
Dacă persoane cu același diagnostic pot avea mecanisme biologice diferite, este foarte probabil ca și procesele cognitive care susțin învățarea să fie diferite. În consecință, nu diagnosticul ar trebui să dicteze intervenția educațională, ci profilul funcțional al elevului.
Aceasta este și ideea centrală a psihopedagogiei de precizie: personalizarea sprijinului nu pornește de la eticheta diagnostică, ci de la evaluarea proceselor cognitive, executive, senzoriale și socio-emoționale care influențează învățarea fiecărui copil.
Din această perspectivă, studiul lui Gozzi poate fi privit ca o verigă importantă într-un lanț logic care leagă neuroștiințele de educație. Dacă medicina de precizie încearcă să adapteze tratamentul la mecanismele biologice individuale, psihopedagogia de precizie urmărește adaptarea intervenției educaționale la profilul funcțional al elevului.
Un început, nu o concluzie
Descoperirea nu schimbă modul în care este diagnosticat autismul și nici nu oferă încă recomandări practice pentru profesori sau părinți. Însă reprezintă unul dintre cele mai convingătoare argumente că autismul nu este o singură realitate biologică, ci un grup de condiții care pot avea mecanisme diferite.
În anii următori, este posibil ca cercetările să identifice legături între aceste subtipuri biologice și profilurile cognitive, emoționale sau educaționale ale persoanelor cu TSA. Dacă acest lucru se va confirma, vom fi tot mai aproape de o abordare în care intervențiile educaționale vor putea fi adaptate nu doar după diagnostic, ci după modul specific în care funcționează fiecare copil.
Ilustrații originale create pentru edusprijin.ro cu ajutorul ChatGPT
Referințe selectate
Pagani, M., Di Martino, A., Gozzi, A. și colaboratorii (2026). Autism subtypes identified using cross-species functional neuroimaging. Nature Neuroscience. https://doi.org/10.1038/s41593-026-02287-z
Italian Institute of Technology. (2026, May 29). Researchers identify biologically distinct autism subtypes. EurekAlert. https://www.eurekalert.org/news-releases/1130047
Fadelli, I. (2026, June 6). Autism may have two distinct subtypes based on brain connectivity patterns. Medical Xpress. https://medicalxpress.com/news/2026-06-autism-distinct-subtypes-based-brain.html
Categorii: Profesori de sprijin
Etichete: TSA
Scris de
Cristian Păunică
Cristian este cadru didactic cu experiență în psihopedagogie specială și în lucrul direct cu elevi care au cerințe educaționale speciale (CES), integrați în școala de masă.