Acasă Jurnal de teren al unui profesor de sprijin Activități pentru copiii cu TSA în cabinetul de sprijin de la școală
Jurnal de teren al unui profesor de sprijinTSA – Autism

Activități pentru copiii cu TSA în cabinetul de sprijin de la școală

Share
Activitate TSA

Activitățile embodied (bazate pe mișcare și implicare senzorială) sunt deosebit de importante pentru copiii cu TSA (Tulburări din Spectrul Autist), deoarece sprijină dezvoltarea holistică, implicând corpul, emoțiile și cogniția într-un mod integrat. Această abordare poate compensa dificultățile de comunicare verbală și abstractizare specifice TSA.

Specificul învățării copiilor cu TSA

Copiii cu TSA învață mai ușor prin experiențe concrete și directe decât prin concepte abstracte. Activitățile care implică corpul le permit să exploreze concepte prin acțiune și simțuri (ex: învățarea numerelor prin pași sau sărituri).

Dacă au dificultăți de comunicare și de exprimare a emoțiilor mișcarea, dansul, teatrul senzorial, jocul oferă moduri alternative de exprimare.

Activitățile embodied pentru copiii cu TSA includ exerciții proprioceptive și tactile (balansare, împingere, strângere) care ajută la autoreglarea senzorială. Mulți copii cu TSA au hiper- sau hipo-sensibilitate senzorială și o nevoie de supra sau destimulare.

Activitățile care implică mișcare (yoga, dans, exerciții de respirație) pot ajuta la creșterea atenției și la reducerea comportamentelor repetitive sau de autovătămare. Se stimulează conștientizarea corporală, ceea ce duce la o mai bună autoreglare emoțională. Activitățile embodied în grup (dans, jocuri cooperative, teatru senzorial) stimulează colaborarea și inițierea de interacțiuni sociale într-un cadru mai puțin stresant decât cel verbal.

Abordarea educațională de mai sus ar intra în domeniile (psiho)pedagogiei întrupate (embodied pedagogy) și al cogniției întrupate (embodied cognition). Ambele pun accentul pe rolul corpului în învățare și predare. Mintea nu este separată de corp, iar învățarea are loc prin prin mișcare, emoție, senzație și experiență fizică.

Activități pentru copii mai mici (grădiniță, clase primare)

Integrarea senzorială este procesul prin care creierul primește, organizează și interpretează informațiile din simțuri (atingere, miros, gust, auz, văz, mișcare, poziție corporală) pentru a răspunde adecvat mediului. Până la 90% dintre copiii cu TSA au dificultăți senzoriale (Baranek et al., 2006).

Activitățile de integrare senzorială sunt esențiale pentru sprijinirea dezvoltării copiilor cu TSA (Tulburări din Spectrul Autist). Acestea au o bază științifică solidă și sunt frecvent utilizate în terapii ocupaționale și în educația specială pentru a îmbunătăți procesarea informațiilor senzoriale și funcționarea zilnică.

Dr. A. Jean Ayres (1972), terapeut ocupațional, a dezvoltat teoria conform căreia dificultățile de procesare senzorială afectează învățarea, mișcarea, atenția și comportamentul. Rolul activităților senzoriale este de reglare a comportamentului și emoțiilor, de îmbunătățire a atenției și învățării, de dezvoltarea a abilităților motorii și funcționale și nu în ultimul rând de facilitare a interacțiunii sociale.

Activități de integrare senzorială

Integrarea senzorială oferă elevului cu TSA încărcat senzorial la ore, de la lumină, gălăgie etc. o pauză. După aceste activități se întoarce în clasa echilibrat.

Activitățile de integrare senzorială includ activități tactile, proprioceptive, vestibulare, auditive, vizuale, precum și olfactive și gustative:

  • Joacă cu spumă, nisip kinetic, plastilină, saci senzoriali
  • Căutarea și recunoașterea de obiecte într-o găleată cu nisip, orez, sare, nisip kinetic
  • Căratul de obiecte grele, mers de-a bușilea, sărituri pe trambulină, mersul piticului, mersul ursului, roaba
  • Aruncarea în perne terapeutice, săritul cu mingea kinetoterapeutică, balans pe minge sau pe perna de echilibru
  • Urmarea unui traseu senzorial pe holul școlii sau în curtea școlii
  • Joc cu apă, scriere sau desen cu apă, joaca într-un lighean cu apă
  • Sortare de obiecte colorate (eu am un set de broaște colorate, far pot folosite mărgele din lemn
  • Copiilor le plac și păturicile grele (de 1 kg pentru cei mici și 2 pentru cei mari) care se pun în poală și exercită o presiune asupra coapselor când copilul stă așezat și efectuează o activitate la masă
  • Desen cu carioci mirositoare
  • Activitățile se pot desfășura pe un fond muzical calmant

Activitățile de integrare senzorială, bazate pe teoria lui Jean Ayres, sunt instrumente terapeutice și educaționale valoroase pentru copiii cu TSA. Ele ajută copilul să-și regleze răspunsurile la lumea din jur și să dezvolte abilități funcționale esențiale pentru viața de zi cu zi.

Activitățile „embodied” socio-emoționale

Activitățile care intră în aceasta categorie stimulează comunicarea, empatia, dar și respectarea unor reguli sociale cum ar fi să aștepți să-ți vină rândul. Sunt activități care implică corpul în mod conștient pentru a sprijini dezvoltarea emoțională și socială. Ele se bazează pe ideea că emoțiile, gândirea și învățarea sunt legate profund de corp și mișcare.

Studiile arată că la copiii cu TSA, autoreglarea emoțională și conectarea socială sunt afectate inclusiv din cauza unei relații atipice între cortexul prefrontal (reglare cognitivă) și sistemele senzorio-motorii. Activitățile embodied pot repara sau antrena aceste conexiuni, oferind acces la stările emoționale prin intermediul corpului.

Activitățile din această categorie includ: recunoașterea și exprimarea emoțiilor, învățarea prin imitație, conștientizare corporală sau reglarea emoțiilor:

  • Imitarea posturilor emoționale: „Arată-mi cum stă un copil trist / bucuros / furios.”
  • Dans ghidat cu emoții: se dansează încet pentru calm, rapid pentru entuziasm
  • Jocuri de imitație în oglindă
  • Respirație cu mișcare (yoga senzorială): mișcări lente sincronizate cu respirația, de exemplu „copacul care respiră”, „floarea care se deschide”
  • Storytelling senzorial: copiii se mișcă în funcție de ce simt personajele (tristețe = încet, bucurie = sărituri)

Activitățile embodied sunt o punte între corp, emoții și relaționare, extrem de utile pentru copiii cu TSA, care adesea nu răspund la metode cognitive sau verbale clasice. Prin implicarea corpului, ei pot accesa și exprima emoții, pot înțelege relații sociale și își pot regla comportamentul într-un mod sigur și natural.

Mișcare creativă și dans

Mișcarea creativă este o formă de exprimare a emoțiilor și gândurilor prin mișcare liberă, fără reguli stricte. Dansul implică mișcări coregrafice, dar în cazul copiilor cu TSA, poate fi adaptat pentru a stimula expresia și coordonarea.

Studiile arată că activitatea fizică și arta, inclusiv dansul, activează multiple zone ale creierului, inclusiv cele implicate în procesarea emoțiilor și în coordonarea motorie. Pentru copiii cu TSA, mișcarea creativă poate ajuta la integrarea senzorială, îmbunătățirea percepției corporale și reducerea hiper-reactivității la stimuli. În plus, participarea la activități artistice stimulează neuroplasticitatea, facilitând învățarea și adaptarea la mediul înconjurător.

Activitățile din această categorie pot fi folosite pentru dezvoltarea abilităților motorii, îmbunătățirea coordonării, echilibrului și flexibilității. Stimulează comunicarea nonverbală, adică exprimarea emoțiilor și intențiilor prin mișcare. Mișcarea liberă și dansul pot ajuta la autoreglare emoțională.

Exemple de activități:

  • Zmeul în zbor: copilul își imaginează că este un zmeu și încearcă să se miște ușor sau mai repede, ca și cum ar zbura, ridicând brațele și mișcându-se lin sau mai rapid în ritmul muzicii.
  • Dans cu mingea: se folosește o minge textilă pentru interior și se invită copilul să o prindă, să o rostogolească sau să o arunce în ritm cu muzica.
  • Mersul animalelor: copilul imită mișcarea diverselor animale, broască, pasăre, elefant etc.
  • Freeze! Mișcare și oprire, pentru controlul impulsivității

Durata activităților este de 5-10 minute, pentru a menține interesul. Exercițiile se adaptează la nivelul de toleranță senzorială și nivelul cognitiv al copilului. Se pot folosi imagini sau grafice pentru a explica mișcările sau se pot demonstra. Se încurajează exprimarea personală și reușita parțială.

Sprijin cognitiv și academic prin mișcare

Mișcarea susține în mod direct funcțiile cognitive implicate în învățare. Mișcarea activează cortexul prefrontal, responsabil de atenție, memorie de lucru, planificare și inhibiție – funcții adesea afectate la copiii cu TSA. Activitatea fizică stimulează eliberarea de neurotransmițători precum dopamina și serotonina, care susțin învățarea și reglarea emoțională. Copiii cu TSA prezintă deseori disfuncții de procesare senzorială. Exercițiile motrice adaptate pot regla răspunsurile senzoriale și îmbunătăți organizarea perceptivă, esențială în sarcinile cognitive și școlare (ex: citit, scris, calcul).

Mișcarea coordonată sau jocurile de cooperare dezvoltă abilități sociale, necesare în contextul educației formale (așteptarea rândului, cooperarea, imitarea, respectarea regulilor).

Exemple de activități:

  • Citirea și scrierea: asocierea sunetelor cu mișcări sau poziții ale corpului; formarea literelor cu corpul sau prin desen motric.
  • Matematica: număratul cu sărituri, forme geometrice create cu sfoară, jocuri de asociere număr – mișcare, sărituri în cercuri numerotate
  • Limbaj și vocabular: jocuri de mimare, rime în mișcare, asociere imagine–cuvânt cu deplasare.
  • Trasee tematice: parcurgerea unor trasee motrice tematice
  • Dramatizare motrică: reprezentarea poveștii prin mișcări
  • Relaxare, autoreglare: exerciții de stretching și respirație ghidată

Teatrul senzorial ghidat

Teatrul senzorial ghidat este o formă de activitate educațională și terapeutică care implică experiențe senzoriale structurate (miros, sunet, lumină, texturi, mișcare) integrate într-un cadru de tip poveste sau joc de rol. Pentru copiii cu TSA (Tulburări din Spectrul Autist), acest tip de activitate are beneficii multiple și o bază științifică solidă.

Teatrul senzorial ghidat expune copilul la stimuli într-un mediu sigur, gradual, ajutând la adaptarea la sunete, atingeri, lumini etc. ajutând la reglarea senzorială. Povestea senzorială captează atenția prin simțuri multiple și implicare activă. Chiar și fără vorbire, copilul învață să exprime intenții, emoții și reacții prin corp. Teatrul senzorial ghidat crează condițiile pentru team teching. Pot participa și părinții.

Un exemplu concret: Povestea Pădurii Magice.

Durată: 15–20 minute
Vârstă recomandată: 5–10 ani
Număr copii: 1–4
Obiective:

  • Stimulare senzorială (tactil, auditiv, vizual, proprioceptiv)
  • Dezvoltare a imaginației și limbajului nonverbal
  • Reglare emoțională și atenție
  • Exersarea exprimării emoțiilor prin mișcare și gest

Materiale necesare:

  • Țesături moi (ex: eșarfe, bucăți de catifea)
  • Pene moi
  • Mănuși tactile
  • Frunze uscate / hârtie creponată
  • Spray cu apă sau puf de parfum delicat (opțional)
  • O lanternă, o lampă care proiectează pe tavan cerul
  • Muzică ambientală liniștitoare (ex: sunete de pădure)
  • Coșuleț sau cutie cu obiecte senzoriale (mingi moi, clopoței, pensulă din silicon)
  • Arome și difuzor de arome

Desfășurarea activității:

1. Introducerea – Intrăm în pădurea magică

  • Se stinge lumina principală / se trag perdelele, se aprinde o lumină slabă.
  • Profesorul povestește calm: „Hai să pășim încet în pădurea magică… simți cum bate vântul ușor? (mișcăm eșarfa pe brațele copilului)”. „Ascultă păsările… (se pornește muzica ambientală)”

2. Explorarea senzorială

  • Copiii ating, simt, miros obiecte:
    • Frunze pe față/mâini
    • Mingi moi pentru presiune (propriocepție)
    • Spray fin cu apă (ploaie ușoară)
  • Se poate însoți de gesturi: „O frunză ne atinge nasul! Arată-mi cum reacționezi! Zâmbești? Te miri?” (Copilul exprimă reacția cu gest sau expresie)

3. Joc de rol cu animale magice

  • Fiecare copil alege sau primește un animal (cu un gest / sunet simplu): „Tu ești o bufniță. Cum zboară o bufniță? Hai, arată-mi!”
  • Copiii imită animalele, iar adultul îi ghidează ușor: „Ursul merge încet, dar puternic… bufnița zboară în cerc…”

4. Moment de liniște – Înapoi la luminiș

  • În poziția șezut sau culcat.
  • Respirație lentă ghidată: „Inspirăm adânc, expirăm… ascultăm cum pădurea adoarme…”
  • Încheiere cu o mângâiere simbolică: eșarfa trece peste braț sau frunte.

Teatrul senzorial ghidat nu este o formă clasică de teatru, ci o experiență corporală, senzorială și emoțională accesibilă copiilor cu TSA; are la bază teorii științifice din psihologia dezvoltării, neuroștiințe și pedagogie specială; contribuie la integrarea senzorială, dezvoltarea emoțională și abilitățile sociale ale copiilor neurodivergenți, într-un mod blând, creativ și sigur.

Activități pentru elevi cu TSA în gimnaziu

În gimnaziu nevoile legate de autonomie, reglare emoțională și relaționare socială devin și mai pronunțate.

Activitățile embodied pentru adolescenții cu TSA sprijină autoreglarea emoțională reducând stresul și anxietatea. Îmbunătățesc comunicarea non-verbală prin gesturi, mimică, limbaj corporal. Consolidează conștiința corporală și stima de sine, adolescenții cu TSA pot avea dificultăți în percepția propriului corp. Exercițiile fizice conștiente (yoga, dans lent) cresc acceptarea de sine. Dezvoltă abilități sociale și de cooperare, activitățile în perechi sau grupuri (dansuri de grup, jocuri cu mișcare) creează contexte de învățare socială.

Exemple de activități:

  • Respirație și stretching: Inspirăm și ridicăm brațele → expirăm și coborâm brațele, întindere laterală, rotire de umeri, o mână pe piept, celaltă pe abdomen → respirăm adânc și ne simțim respirația
  • Statui emoționale: profesorul rostește o emoție (bucurie, frică, furie), iar elevii îngheață într-o „statuie” corporală care exprimă emoția respectivă, poate exista un debriefing cu întrebări de genul „Cum se simte corpul când ești furios?” sau „Ce te face fericit?”
  • Saluturi: elevii se salută folosind gesturi non-verbale cum ar fi bătut palma (high 5), înclinare din cap, strângerea mâinii, bătutul pe umeri, etc. în diverse contexte și cu diferite persoane (joc de rol)
  • Activități cu role-play fizic: comportamente de evitare, bucuria revederii, activități care ajută înțelegerea și exprimarea intențiilor sociale
  • Exerciții de postură și mers conștient, penru imagine corporală, încredere, conștiență de sine
  • Teatru mut: exprimare emoțională, cooperare, creativitate

Cu adolescenții se poate lucra individual sau în perechi pentru a se evita supra-stimularea.

Concluzii

Activitățile embodied desfășurate în cabinetul de sprijin sunt un instrument valoros în sprijinirea dezvoltării copiilor cu TSA, contribuind atât la stimularea abilităților motrice, cât și la îmbunătățirea comunicării, atenției și autoreglării emoționale. Prin integrarea mișcării, a jocului senzorial și a expresiei corporale, aceste activități facilitează învățarea într-un mod holistic, adaptat particularităților neurodiverse ale copiilor.

Rezultatele observate în urma implementării unor astfel de activități indică o creștere a implicării copiilor în procesul educațional, o mai bună cooperare cu adultul și colegii, precum și o reducere a comportamentelor problematice. De asemenea, activitățile embodied pot stimula încrederea în sine și pot crea un context favorabil pentru formarea unor rutine și deprinderi utile în viața de zi cu zi.

Prin urmare, includerea sistematică a acestor activități în planul de intervenție personalizat poate aduce beneficii semnificative, mai ales atunci când sunt adaptate nevoilor individuale și realizate într-un cadru securizant, empatic și structurat. Este recomandată continuarea cercetării și formarea cadrelor didactice de sprijin pentru o implementare eficientă a abordărilor corporale în sprijinul copiilor cu TSA.

Share
Scris de
Cristian Păunică

Cristian este cadru didactic cu experiență în psihopedagogie specială și în lucrul direct cu elevi care au cerințe educaționale speciale (CES), integrați în școala de masă.

Comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Nu rata

Autismul dincolo de stereotipuri: Ce ne arată studiul UCLA despre creierul autist

Autismul este adesea înțeles printr-un filtru îngust: dificultăți de comunicare, comportamente repetitive și provocări sociale. În multe contexte educaționale, această înțelegere se traduce...

De ce dormim cu ursuleți de pluș?

Stăteam de vorbă zilele trecute cu D, o fată de 15 ani, din clasa a 7-a. Vorbește mult, îi place să fie ascultată....

Elevul cu ADHD: Să înțelegem ADHD

ADHD, adică tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, este una dintre cele mai frecvente tulburări neurobiologice ale copilăriei. Ea afectează capacitatea copilului...

Articole similare

Autismul dincolo de stereotipuri: Ce ne arată studiul UCLA despre creierul autist

Autismul este adesea înțeles printr-un filtru îngust: dificultăți de comunicare, comportamente repetitive...

Literația funcțională

Acest articol explorează conceptul de literație funcțională, evidențiind importanța sa în viața...

Literația formală – Cum construim cititori competenți în școala incluzivă

Articolul explorează literația formală ca etapă esențială în dezvoltarea competențelor de citire...

Educația cu adevărat incluzivă începe cu înțelegere, compasiune, empatie și sprijin.

Articole populare

Whole School Approach

© Copyright 2025 Sprijin cu suflet. Toate drepturile rezervate.

You cannot copy content of this page