Acest articol prezintă experiența primei zile de școală, după vacanță, un moment deosebit de important în viața fiecărui copil. Este vorba despre emoțiile trăite, despre nerăbdarea și curiozitatea de a reîntâlni sau descoperi colegii și profesorii, dar și despre atmosfera festivă care marchează începutul unei noi etape. Prima zi de școală nu înseamnă doar începutul de an școlar, ci și formarea unor prietenii, a unor prime impresii despre mediul școlar și amintiri care rămân vii peste ani. Articolul surprinde modul în care acest moment aparent simplu devine o amintire memorabilă, încărcată de semnificații și emoții pozitive.
Introducere
În fiecare septembrie, prima zi de școală reprezintă un moment definitoriu în conturarea relației dintre profesori și elevi. Este ziua în care se stabilesc premisele climatului educațional, dar și direcțiile privind modul de relaționare, cooperare și învățare. În contextul actual, în care incluziunea școlară este o prioritate, cadrele didactice sunt chemate să identifice și să răspundă atât nevoilor copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), cât și celor ale întregului colectiv.
| Anul acesta, festivitățile din prima zi de școală vor fi boicotate. Este de dorit în acest caz să se explice elevilor ce este un boicot și că nemulțumirile nu sunt îndreptate împotriva lor. O explicație simplă, care poate fi înțeleasă și de elevii cu CES: „Pe 8 septembrie, unii profesori au ales să protesteze în loc să participe la festivitățile de deschidere a școlii. Vor ieși în stradă ca formă de nemulțumire față de schimbările care au fost impuse și consideră că acestea afectează calitatea educației. Este ca atunci când nu vrei să joci un meci important pentru că regulile s-au schimbat și simți că nu mai sunt corecte. În loc să te joci, stai în tribună și îți exprimi nemulțumirea. Este o formă de responsabilitate civică — profesorii folosesc aceasta zi pentru a atrage atenția asupra problemelor lor în educație. Este un protest pașnic, nu o răfuială.” |
Activitățile sunt gândite pentru elevi din gimnaziu și liceu. Sunt de dorit mai ales la începutul clasei a V-a și a IX-a.
1. Construirea unei atmosfere primitoare și sigure
Un climat educațional pozitiv este fundamentul unei clase funcționale. Prima zi este prilejul ideal pentru a transmite disponibilitate, respect și deschidere. Profesorii pot recurge la formule de salut personalizate, la activități de autocunoaștere și la mesaje care transmit în mod explicit ideea de acceptare și apartenență. Pentru elevii cu CES, dar și pentru ceilalți elevi, acest tip de abordare reduce anxietatea și facilitează integrarea.
2. Stabilirea regulilor și așteptărilor în mod participativ
Participarea elevilor la formularea regulilor clasei contribuie la asumarea responsabilității și la dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitatea clasei. Literatura de specialitate (Kohn, 2006; Marzano & Marzano, 2003) arată că regulile construite împreună cu elevii au mai multe șanse să fie respectate, deoarece procesul implică atât dimensiunea cognitivă (înțelegerea normelor), cât și cea socio-emoțională (implicarea activă și recunoașterea valorilor comune).
| Activitate practică (45 de minute) Obiectiv: formularea, negocierea și asumarea unor reguli ale clasei clare și incluzive, accesibile tuturor elevilor. Etapa 1: Introducere și reflecție individuală (10 minute) Profesorul prezintă scopul activității: „Astăzi vom stabili împreună regulile clasei, pentru ca fiecare dintre noi să se simtă în siguranță și respectat.” Elevii primesc o fișă sau post-it-uri și răspund individual la întrebarea: „Ce am eu nevoie pentru a învăța bine și a mă simți respectat în această clasă?” Adaptare pentru CES: elevii care întâmpină dificultăți de scriere pot folosi pictograme sau cartonașe predefinite (e.g.: simboluri pentru „liniște”, „cooperare”, „ascultare”). Etapa 2: Lucru în grupuri mici (15 minute) Elevii sunt împărțiți în grupuri de 4–5. Fiecare elev își împărtășește răspunsurile în cadrul grupului, apoi acestea sunt sintetizate într-o listă comună (5–6 propuneri de reguli) sau fiecare elev citește câte o idee, iar ceilalți o notează dacă se regăsesc; grupul votează cele mai importante 5–6 reguli. Adaptare pentru CES: elevii pot fi sprijiniți de un coleg „partener de învățare” care să îi ajute să își exprime ideile. Etapa 3: Prezentarea și negocierea în plen (15 minute) Fiecare grup își alege un reprezentant care va prezenta regulile votate. Reprezentanții grupurilor prezintă propunerile. Profesorul le notează pe tablă sau pe un flipchart. Se discută asemănările și diferențele. Clasa votează sau consensualizează un set final de 5–7 reguli. Etapa 4: Debriefing și consolidare (5 minute) Profesorul întreabă: „Cum v-ați simțit în această activitate?” „De ce este importantă părerea fiecăruia?” „Ce putem face ca să ne amintim și să respectăm aceste reguli în fiecare zi?” Regulile finale se transcriu pe un afiș, însoțite de simboluri vizuale pentru accesibilitate. Elevii semnează afișul sau lipesc un sticker personal, ca semn de angajament. |
| Alternativă: Appreciative inquiry summit Appreciative Inquiry Summit – ancheta apreciativă este o activitate de colaborare în care participanții explorează ce funcționează bine, ce valori și resurse există deja, și cum pot fi acestea extinse pentru a atinge obiective comune. În loc să se concentreze pe probleme sau lipsuri, participanții caută „ce merge bine” și „ce poate fi mai bun” prin dialog constructiv. Stabilirea regulilor clasei în cadrul unui appreciative inquiry summit (45 de minute sau mai mult) Obiective Elevii vor: – identifica comportamente și practici pozitive care fac clasa să fie un loc plăcut; – stabili reguli comune prin colaborare și apreciere; – crea un sentiment de responsabilitate și apartenență. Etapele activității 1. Introducerea (5 minute) Profesorul explică scopul activității: „Astăzi vom descoperi împreună ce face această clasa un loc plăcut și cum putem continua să fie așa pe tot parcursul anului.” Se stabilesc reguli pentru discuție: ascultare activă, respect, idei pozitive. 2. Descoperirea punctelor forte (Discover – 10 minute) Întrebări ghid: „Când te-ai simțit cel mai bine în clasă?” „Ce comportamente ale colegilor sau ale profesorului te-au făcut să te simți respectat și apreciat?” Elevii răspund fie oral, fie scriu pe bilețele. Profesorul colectează răspunsurile și le lipește pe tablă sau pe un perete, pe foi de flipchart. 3. Visarea viitorului ideal (Dream – 10 minute) Întrebări ghid: „Cum ar arăta clasa perfectă pentru toți, dacă fiecare respectă comportamentele pozitive pe care le-am descoperit?” „Ce lucruri am vrea să se întâmple în fiecare zi pentru a ne simți bine și în siguranță?” Elevii împărtășesc ideile și le discută în grup. 4. Stabilirea regulilor (Design – 15 minute) Grupul transformă ideile pozitive în reguli concrete și clare. Exemple: „Ascultăm când colegii vorbesc”, „Ne ajutăm unii pe alții la teme”, „Folosim cuvinte frumoase și respectuoase”. Profesorul facilitează formularea regulilor astfel încât să fie simple, clare și ușor de respectat. 5. Angajamentul clasei (Destiny – 5 minute) Elevii semnează un „contract al clasei” sau ridică mâna și spun că se angajează să respecte regulile. Se poate realiza un poster vizual cu regulile și valorile clasei, pe care îl afișezi permanent. |
| Alternativă: Affinity mapping Affinity Mapping, sau Affinity Diagram – diagrama afinității, este o metodă vizuală de organizare a ideilor și informațiilor colectate de la un grup de persoane. Scopul acestei metode este de a identifica teme comune și de a crea categorii logice, pentru a analiza și valorifica ideile în mod eficient. Participanții generează inițial idei individual, de obicei scrise pe post-it-uri, apoi toate aceste idei sunt lipite pe un perete sau pe o tablă, vizibile pentru toți. În pasul următor, ideile sunt grupate în liniște, fără discuții, după asemănări sau teme comune, iar după ce gruparea este realizată, participanții pot discuta concluziile și pot stabili acțiuni sau priorități. Această metodă oferă avantajul că toți participanții au șansa să contribuie, reducând influența celor mai vocali sau dominanți, și permite vizualizarea rapidă a ideilor pentru identificarea temelor comune. Affinity Mapping este folosită frecvent pentru stabilirea regulilor clasei sau a obiectivelor elevilor, planificare strategică, analiza feedback-ului, identificarea nevoilor într-un grup sau în activități de tip Appreciative Inquiry. Stabilirea regulilor clasei cu Afinity Mapping Scopuri: Elevii contribuie activ la crearea regulilor clasei; Regulile se bazează pe valori și comportamente pozitive; Se creează un mediu colaborativ și vizual pentru stabilirea regulilor. Materiale necesare: Post-it-uri de diferite culori; Markere; Un perete liber sau o tablă mare; Spațiu pentru ca elevii să se miște și să lipească post-it-urile. Etapele activității 1. Introducerea (5 minute) Profesorul explică scopul: „Astăzi vom crea împreună regulile clasei. Vom folosi o metodă vizuală care ne ajută să vedem toate ideile și să le grupăm în teme comune. Affinity Mapping este o metodă prin care grupul creează și organizează idei împreună. Fiecare scrie ideile pe post-it-uri, apoi acestea sunt lipite pe perete. Apoi, în liniște, ideile sunt grupate în teme asemănătoare. În final, grupul le analizează și poate decide împreună reguli, soluții sau pași de urmat. Este o modalitate vizuală și colaborativă care ajută ca toate ideile să fie văzute și ascultate.” Se stabilesc reguli pentru discuție: ascultare activă, respect, idei pozitive. 2. Brainstorming individual (5-10 minute) Fiecare elev primește mai multe post-it-uri. Elevii scriu câte o idee pe fiecare post-it, răspunzând la întrebări ca: „Ce comportamente ne fac clasa un loc plăcut?” „Cum vrem să ne tratăm colegii și profesorul?” „Ce putem face pentru ca toți să ne simțim bine și în siguranță?” Fiecare idee trebuie să fie clară și pozitivă (e.g.: „Ascultăm când colegii vorbesc”). 3. Lipirea post-it-urilor (5 minute) Elevii lipesc post-it-urile pe perete sau tablă, fără a comenta ideile. Post-it-urile pot fi lipite oriunde în spațiul dedicat, pe măsură ce sunt generate ideile. Se obține un perete plin de propuneri individuale. 4. Gruparea ideilor – Affinity Mapping (10-15 minute) În liniște, elevii grupează post-it-urile, după asemănare, în categorii: Exemple de categorii: Respect, Colaborare, Siguranță, Participare, Curățenie, Comportament în timpul orelor. Profesorul facilitează, dar nu dictează; gruparea se face prin consens sau vizual. Foarte important: în această etapa nu se vorbește, nu se critică, doar se mută și se grupează biletele. De exemplu dacă unui elev i se pare că o idee se potrivește într-un alt grup de bilete, ia biletul și îl mută acolo. 5. Discuție și formularea regulilor (10 minute) Pentru fiecare categorie, se formulează 1–3 reguli clare și simple. Exemple: Respect: „Ascultăm când colegii vorbesc.” Colaborare: „Ne ajutăm unii pe alții.” Siguranță: „Ne mișcăm cu grijă în clasă.” Regulile finale sunt scrise pe un poster mare sau tablă, vizibil pentru toți, sau deasupra grupurilor de bilete. 6. Angajament și încheiere (5 minute) Elevii își exprimă angajamentul față de regulile create: Semnând posterul, Ridicând mâna și spunând „Promit să respect regulile”, Sau printr-un simbol vizual (ex.: post-it cu nume pe posterul final). Se discută scurt despre cum fiecare poate contribui la respectarea regulilor. |
3. Activități de cunoaștere și consolidare a grupului
Jocurile și exercițiile de prezentare, adaptate nivelului de vârstă, favorizează coeziunea colectivului clasei. Elevii cu CES pot fi sprijiniți prin activități multisenzoriale sau prin includerea lor în ”perechi de sprijin”. Aceste practici contribuie la dezvoltarea empatiei și a colaborării între toți elevii, consolidând ideea de comunitate școlară.
Activitățile de cunoaștere nu sunt doar exerciții de socializare, ci și oportunități pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale, a respectului reciproc și a sentimentului de apartenență.
Consolidarea relațiilor în colectiv încă din prima zi de școală este un proces cu fundament teoretic solid în literatura de specialitate. Studiile din domeniul educației socio-emoționale (SEL – Social and Emotional Learning) arată că implicarea elevilor în activități interactive favorizează dezvoltarea abilităților de autoreglare, empatie și colaborare (Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning, 2020). Totodată, pedagogia incluzivă susține că activitățile de grup creează oportunități prin care diversitatea devine resursă și nu obstacol (Florian & Black-Hawkins, 2011). În prima zi de școală, profesorii pot utiliza activități care stimulează apartenența, încrederea și colaborarea. Acestea funcționează ca „ritualuri de început” care nu doar sparg gheața, ci și transmit implicit valorile clasei: respectul reciproc, sprijinul și acceptarea diversității.
| Exemplul 1: „Pânza prieteniei” Descriere: Elevii stau în cerc, iar profesorul ține un ghem de sfoară. Își spune numele și o calitate sau un hobby, apoi aruncă ghemul unui alt coleg, păstrând capătul firului. Activitatea continuă până ce toți au participat, formându-se o „pânză”. Valoare educațională: vizualizează interdependența și legăturile din grup; dezvoltă atenția și ascultarea activă. Adaptări pentru elevii cu CES: se pot folosi cartonașe cu imagini (pictograme) pentru elevii cu dificultăți de exprimare verbală sau timp suplimentar pentru răspuns. |
| Exemplul 2: „Cine se regăsește?” Descriere: Elevii și profesorul se așează pe jos. Profesorul enunță afirmații generale („Îmi place să citesc”, „Îmi plac animalele”, „Am frați/surori”). Elevii care se regăsesc ridică mâna sau se ridică în picioare. Valoare educațională: facilitează identificarea de interese comune, reduce diferențele percepute și stimulează empatia. Adaptări pentru elevii cu CES: afirmațiile pot fi însoțite de imagini proiectate sau cartonașe vizuale; elevii cu mobilitate redusă pot semnaliza răspunsul ridicând un cartonaș colorat. |
| Exemplul 3: „Harta clasei” Descriere: Pe un panou sau o coală mare se desenează o „hartă” (de exemplu, un copac cu multe ramuri sau o casă cu multe camere). Fiecare elev adaugă un bilețel cu numele său și un simbol (o culoare, un desen, un cuvânt) care îl reprezintă. La final fiecare elev explică de ce a ales să-l reprezinte acel simbol, desen, cuvânt și se poate face un debriefing. Valoare educațională: creează un sentiment de apartenență la comunitate și stimulează exprimarea creativă. Adaptări pentru elevii cu CES: profesorul poate sprijini elevii care au dificultăți de scriere prin stickere predefinite (emoji, pictograme), astfel încât toți să contribuie. |
| Exemplul 4: „Mesajele colegilor pentru tine” Descriere: Fiecare elev primește o coală de hârtie, pe care profesorul o lipește cu scotch pe spatele său. Elevii se plimbă prin clasă și, pe rând, scriu pe bilețelul colegilor câte un mesaj pozitiv sau un feedback (e.g.: „Îmi place că ești mereu vesel”, „Ai fost foarte prietenos când ne-am cunoscut”, „Îmi place energia ta”, „Ești o persoană calmă și liniștită”). După ce toată lumea a scris câteva rânduri, bilețelele se dezlipesc și fiecare elev le citește. Cine dorește le poate citi tare. Activitatea poate deveni ”emotivă” pentru unii elevi care nu sunt obișnuiți să primească aprecieri pozitive, în acest caz vor trebui consolați de profesor printr-o strângere în brațe sau o vorbă ca: „E normal să te simți emoționat. Toți avem momente când ni se pare ciudat să primim complimente.” „Hai să inspirăm adânc și să zâmbim puțin, e doar un moment frumos între colegi.” „Ai făcut foarte bine că ai citit mesajele și ai fost prezent aici. Emoțiile fac parte din experiență și te fac mai conectat cu colegii tăi.” Normalizează situația cu: „Mulți elevi nu sunt obișnuiți să audă lucruri frumoase despre ei, și de aceea reacționează emoțional.” Debriefing: Se face o scurtă discuție despre cum s-au simțit să primească mesaje de la ceilalți și ce impresii le-au lăsat colegii încă din prima zi. Valoare educațională: crează o atmosferă relaxată în prima zi, ajută elevii să se cunoască mai bine, ofere feedback pozitiv și încurajări care te fac să te simți bine. Adaptări pentru elevii cu CES: profesorul poate sprijini elevii care au dificultăți de scriere prin stickere predefinite (emoji, pictograme), astfel încât toți să contribuie. |
Aceste activități nu doar „sparg gheața”, ci și oferă cadrul pentru construirea unui climat incluziv, bazat pe colaborare și recunoașterea diversității.
4. Prezentarea obiectivelor și a programului școlar
Elevii se simt în siguranță atunci când au o imagine clară asupra parcursului școlar. Profesorii pot prezenta obiectivele anului într-un limbaj accesibil, însoțit de exemple concrete. Pentru elevii cu CES, claritatea și predictibilitatea sunt esențiale: utilizarea suporturilor vizuale, structurarea etapelor și explicarea concretă a pașilor contribuie la reducerea incertitudinii.
Pedagogia modernă ține cont și de obiectivele elevilor. Este o bună practică, împrumutată din pedagogia socială, ca profesorul să țină cont și de obiectivele elevilor, de ceea ce doresc și apreciază ei.
| Activitate: Stabilirea obiectivelor personale pentru anul școlar Durată: 45–50 minute Obiectivul general: Elevii își vor formula obiective personale pentru anul școlar, pornind de la imaginație fără limite și ajungând la scopuri realiste și realizabile. Etapa 1 – Reflecție individuală: „Visuri fără bariere” (10 min.) Notă: această etapă energizează și motivează puternic. Instrucțiuni: Activitatea poate începe cu o fantezie ghidată. Se face liniște în clasă, se pot trage perdelele pentru a reduce lumina din clasă. Elevii stau comod pe scaune sau pe jos. Profesorul folosește un ton calm, blând, ritmat. Elevii închid ochii pentru 1–2 minute și își imaginează cum ar arăta pentru ei un „an școlar perfect”, fără limite. Relaxare inițială (1-2 minute): „Închideți ochii și respirați adânc… inspiră… expiră… simți cum corpul tău se relaxează. Lasă grijile afară din clasă, simte cum te relaxezi cu fiecare respirație.” Vizualizarea mediului sigur (1-2 minute): „Imaginează-ți un loc unde te simți în siguranță și fericit. Poate fi un parc, o cameră confortabilă sau chiar o plajă. Simte cum stai în acel loc și totul în jurul tău te face să te simți bine. În acest loc totul este posibil.” Imaginea călătoriei (2-3 minute): „Acum, imaginează-ți că începe o călătorie în acest an școlar. În fața ta este un drum cu etape interesante și provocări care te vor ajuta să crești. Drumul nu are limite, tot ce îți dorești este posibil. Pe drum vezi un ghid — acesta poate fi profesorul tău sau o persoană în care ai încredere.” Stabilirea obiectivelor (3-4 minute): „Pe drum apar semne care reprezintă obiectivele tale pentru acest an școlar. Ce vrei să înveți, ce deprinderi vrei să-ți dezvolți? Poate fi să înveți mai bine matematica, să citești mai multe cărți, să fii mai prietenos cu colegii sau să fii mai organizat. Vizualizează aceste obiective ca pe niște stele sau flori pe care le culegi de pe drum. Adu-ți aminte că ești într-o lume în care totul este posibil.” Vizualizarea succesului (2-3 minute): „Imaginează-ți că ajungi la sfârșitul anului școlar și privești înapoi la călătoria ta. Cum te simți că ai atins obiectivele? Ce ai învățat despre tine? Cum te simți mândru de eforturile tale? Ce te face să spui că a meritat să vii la școală în acest an școlar?” Întoarcerea la prezent (1 minut): „Acum, încet, adu atenția înapoi în clasă, simte scaunul pe care stai. Adu cu tine sentimentul de siguranță și de mândrie din călătoria ta. Respiră adânc… deschide ochii când ești gata. ” Sarcină: Pe o foaie sau într-un jurnal, elevii notează liber 4–5 obiective/aspirații (chiar și nerealiste: „aș vrea să inventez o mașină a timpului”, „să iau 10 la toate materiile”, „să fiu liderul clasei”). Adaptări pentru CES: folosirea desenelor, pictogramelor sau dictarea ideilor profesorului/colegului de sprijin. Etapa 2 – Lucru în grup: „De la vis la posibilitate” (20 min.) Pas 1 (schimb de idei, 10 min.): Elevii se împart în grupuri de 3–4. Își citesc unul altuia obiectivele. Profesorul îi încurajează să găsească asemănări și diferențe. Pas 2 (documentare, 5–7 min.): Fiecare grup caută online exemple de obiective școlare stabilite de alți elevi (e.g. pe forumuri educaționale, bloguri) sau formulează întrebări către inteligența artificială („Ce obiective poate avea un elev de clasa a IX-a într-un an școlar?”). Pas 3 (rafinare, 3 min.): Pe baza schimbului și a informațiilor găsite, fiecare elev își alege 2–3 obiective din lista inițială, dar formulate într-o manieră mai realistă (de exemplu, „să iau 10 la toate materiile” → „să îmi îmbunătățesc nota la matematică cu cel puțin un punct”). Etapa 3 – Reflecție individuală: „Obiective realiste pentru anul școlar” (10 min.) Elevii își formulează 2–3 obiective concrete, clar definite, care pot fi atinse în următorul an școlar. Profesorul le poate sugera să le scrie după modelul SMART. Exemple: „Să citesc cel puțin o carte pe lună din lista de lecturi recomandate.” „Să particip la cel puțin un concurs școlar.” „Să ridic nota la chimie de la 7 la 8 până la sfârșitul semestrului I.” Debriefing (5–7 min.) Profesorul facilitează o discuție în cerc: Cum a fost să visezi fără limite? Ce ai învățat din discuțiile cu colegii și din exemplele externe? Cum te simți acum, având obiective realiste pentru acest an? Profesorul subliniază că toate obiectivele au valoare – chiar și cele care par de neatins – dar cheia este să ne stabilim pași concreți și realizabili. Elevii pot pune obiectivele finale într-un „portofoliu al anului” sau într-o agendă personală, pentru a reveni la ele periodic. Valoarea pedagogică: Activitatea dezvoltă autoreflecția și autonomia, antrenează gândirea critică și diferențierea între ideal și realizabil, favorizează interacțiunea socială și învățarea prin colaborare, permite folosirea tehnologiei/AI în mod constructiv și educativ. |
5. Mesajul motivațional și rolul profesorului ca facilitator
Încheierea primei zile cu un mesaj pozitiv și încurajator consolidează încrederea elevilor în capacitatea lor de a reuși. Profesorul are rolul de a fi nu doar un transmisor de cunoștințe, ci și un facilitator al procesului de învățare, capabil să medieze diferențele individuale și să creeze un spațiu educațional incluziv.
| Activitate de încheiere: „Borcanul dorințelor pentru anul școlar” Durată: 15–20 minute (ultima parte a zilei). Obiectiv: Consolidarea sentimentului de apartenență și încheierea zilei cu o notă pozitivă și motivantă. Desfășurare Introducere (2–3 minute) Profesorul aduce un borcan transparent (sau o cutie) și îl prezintă ca fiind „Borcanul dorințelor clasei”. Explică elevilor că fiecare va contribui cu o dorință, o speranță sau un obiectiv pentru anul școlar. Reflecție individuală (5 minute) Elevii primesc câte un bilețel colorat. Scriu (sau desenează, în cazul elevilor cu dificultăți de scriere) un răspuns la întrebarea: „Ce mi-aș dori cel mai mult să se întâmple în acest an la școală pentru a fi un an reușit?” Adaptări pentru CES: se pot folosi pictograme prestabilite (ex. „prieteni”, „joacă”, „reușită”, „siguranță”) sau elevul poate dicta profesorului/partenerului de sprijin. Împărtășire în grup (5–7 minute) Cei care doresc citesc dorința cu voce tare înainte de a o pune în borcan / cutie. Ceilalți doar introduc bilețelul, păstrând dorința ca pe un mesaj personal și confidențial. Profesorul validează fiecare contribuție printr-un gest simplu (un „mulțumesc”, un zâmbet, un semn de apreciere). Încheiere simbolică (3–5 minute) Profesorul sigilează borcanul / cutia și spune: „Aceste dorințe vor rămâne aici pe tot parcursul anului. Le vom reciti împreună la final, pentru a vedea câte dintre ele s-au împlinit.” Se poate adăuga o etichetă: „Dorințele elevilor clasei [anul școlar]”. Clasa face o fotografie de grup lângă borcan (opțional, dacă regulamentul permite). Valoare educativă: consolidează motivația și speranța pentru anul școlar, creează o tradiție în colectivul clasei care leagă începutul de finalul anului școlar. Întărește ideea de comunitate și incluziune. |
| Alternativa 1: „Scrisoare către sinele meu din viitor” Durată: 15–20 minute Desfășurare Introducere (2 min.) Profesorul le spune elevilor: „Astăzi veți scrie o scrisoare către voi înșivă, pentru a fi deschisă la finalul anului. Vă puteți adresa cum doriți: cu încurajări, dorințe sau gânduri.” Scrierea scrisorii (10 min.) Elevii primesc foi și plicuri. Fiecare scrie ce își dorește să realizeze până la sfârșitul anului, ce așteptări are de la școală sau ce mesaj de încurajare și-ar transmite. Adaptări pentru CES: elevii pot desena un simbol sau pot dicta profesorului/colegului de sprijin câteva idei. Încheiere (3–5 min.) Scrisorile sunt puse într-o cutie/plic mare și păstrate de profesor. Profesorul anunță că vor fi redeschise în ultima săptămână de școală, ca moment de reflecție asupra progresului. Valoare educațională: sprijină autoreflecția, dezvoltă motivația intrinsecă și creează un arc simbolic între prima și ultima zi de școală. |
| Alternativa 2: „Cercul aprecierilor” Durată: 10–15 minute Desfășurare Introducere (2 min.) Profesorul explică: „Înainte să plecăm, vom face un cerc al aprecierilor, pentru ca fiecare să plece acasă cu un gând frumos.” Exercițiul (8–10 min.) Elevii formează un cerc. Profesorul începe spunând ceva pozitiv despre un elev (e.g.: „Îți mulțumesc că ai împărtășit ideea ta azi”). Elevul apreciat continuă, alegând un coleg și spunând ceva pozitiv. Se continuă până ce fiecare primește o apreciere. Adaptări pentru CES: elevii cu dificultăți de exprimare pot folosi cartonașe cu mesaje simple („Îți mulțumesc”, „Îmi place că ești prietenos”, „Ești amuzant”). Încheiere (2–3 min.) Profesorul finalizează cu un mesaj general de recunoștință: „Astăzi am început să ne cunoaștem și deja am descoperit lucruri frumoase unii despre alții. Abia aștept să continuăm această călătorie împreună.” Valoare educațională: întărește coeziunea grupului, cultivă respectul și recunoștința, sprijină stima de sine a fiecărui elev. |
Concluzii
Prima zi de școală nu este un simplu început calendaristic, ci un moment de fundamentare a unei culturi educaționale bazate pe respect, încredere și incluziune. Bunele practici pedagogice – de la construirea unui climat primitor până la adaptarea strategiilor pentru elevii cu CES – permit profesorilor să răspundă diversității și să asigure premisele unei experiențe educaționale autentice pentru fiecare copil.
Comentează